30 la sută dintre românii cu vîrste între 25 si 54 de ani nu lucrează şi nici nu doresc să o facă. Potrivit Institutului Național de Statistică de la Bucureşti, din cele două milioane de persoane inactive - aflate însă în plină formă fizică şi intelectuală, jumatate provin din mediul urban, iar 75 la sută sunt femei. Relatează de la Bucureşti Sabina Fati.
In România traiesc 21,43 milioane de persoane, dintre care 54 la suta reprezinta populatia inactiva (11.6665.132), iar restul (9.766.166) populatia activa. Practic din cei peste 11,6 milioane de romani care nu muncesc, 3,2 milioane sint copii si elevi, iar 2,8 milioane sint persoane cu virste peste 65 de ani. Ceea ce ramine, adica 5,6 milioane de români cu virste sub 65 de ani, sint persoane care fie au iesit la pensie prea devreme, conform legilor in vigoare care le permiteau sa se retraga din cimpul muncii chiar si la 50 de ani, daca aveau peste 25 de ani de munca.
Multi prefera sa se retraga chiar si mai devreme prin formule nu prea sofisticate gasite de medici coruptibili care sint de acord contra unor beneficii materiale sa semneze pensionari pe caz de boala. S-au descoperit astfel cazuri cel putin hilare in care persoane cu certificat de nevazator, pensie si indemnizatie pentru insotitor aveau si carnet de conducere vizat la zi.
Multi prefera sa se retraga chiar si mai devreme prin formule nu prea sofisticate gasite de medici coruptibili care sint de acord contra unor beneficii materiale sa semneze pensionari pe caz de boala. S-au descoperit astfel cazuri cel putin hilare in care persoane cu certificat de nevazator, pensie si indemnizatie pentru insotitor aveau si carnet de conducere vizat la zi.
Numarul salariatilor inregistrati in România a ajuns la 6 milioane, fata de 11 milioane de pensionari, copii, intretinuti. Restul de pina la 9 milioane fiind fie lucratori in agricultura, fie pe cont propriu, fie patroni. Oricum diferenta dintre românii care muncesc si cei care sint intretinuti de stat este foarte mare, iar discrepanta se simte nu doar in bugetul de stat, ci si in fondul de pensii, care este falimentar.
De fapt daca România nu s-ar imprumut luna de luna nu ar avea de unde sa plateasca pensiile, fiindca aceste venituri se string lunar de la romanii activi, mai exact de la cei care contribuie la fondul de pesnii.
De fapt daca România nu s-ar imprumut luna de luna nu ar avea de unde sa plateasca pensiile, fiindca aceste venituri se string lunar de la romanii activi, mai exact de la cei care contribuie la fondul de pesnii.
Cifrele devin dramatice prin comparatie: acum in România populatia activa reprezinta 52 la suta din totalul populatiei mature, fata de 1980, cind populatia activa era 68 la suta din populatia adulta. Acum 31 de ani, populatia adulta a României era de 16,2 milioane, azi a ajuns la 18 milioane. Altfel spus numarul, populatiei mature creste, dar ponderea celor care muncesc scade.
In România, acest fapt tine nu doar de imbatrinirea populatiei (care are loc, dar mai lent decit in celelalte state europene), ci si de o anumita traditie a oamenilor care prefera sa-si aranjeze viitorul de pensionari inainte de vreme. Mai demult procesul avea loc din comoditate, dar acum se accentueaza pe fondul fricii de somaj si al crizei economice care dureaza de trei ani.
In România, acest fapt tine nu doar de imbatrinirea populatiei (care are loc, dar mai lent decit in celelalte state europene), ci si de o anumita traditie a oamenilor care prefera sa-si aranjeze viitorul de pensionari inainte de vreme. Mai demult procesul avea loc din comoditate, dar acum se accentueaza pe fondul fricii de somaj si al crizei economice care dureaza de trei ani.
