Ministrul român al Finanțelor crede că România și-a redus destul cheltuielile și că a venit momentul când guvernul trebuie să facă investiții pentru a accelera creșterea economiei. Gheorghe Ialomițianu a comentat în felul acesta o analiză a agenției Reuter care l-a lăudat pe primul ministru Emil Boc pentru felul cum a aplicat măsurile de austeritate predate de Fondul Monetar Internațional. Relatează de la București, Sabina Fati:
Corespondenţa zilei de la Bucureşti
Premierul Romaniei, Emil Boc a reusit sa reziste in fruntea guvernului desi a luat decizii extrem de dure, care i-au afectat atit popularitatea, cit si credibilitatea. Seful guvernului de la Bucuresti este adesea dat ca exemplu in statele afectate de criza pentru rigurozitatea respectarii programului convenit cu Fondul Monetar International, numai ca in Romania toate deciziile au fost discutate direct de seful delegatiei FMI cu presedintele Traian Basescu. Si tot presedintele a fost cel care a anuntat cele mai dure doua masuri: taierea salariilor bugetarilor cu 25 la suta si cresterea taxei pe valoarea adaugata de la 19 la 24 la suta. Seful statului roman este de altfel si cel care mentine echilibrul sensibil intre voturile puterii si cele ale opozitiei prin negocieiri cu fractiunile volatile.
O analiza a agenției de stiri Reuters scoate in evidenta faptul ca premierul roman a fost un „elev model al austeritatii predate de FMI”, dar atrage atentia ca ce este mai greu abia acum ar putea veni. Econmistii de la Reuters anticipeaza faptul ca turbulentele globale de pe piete, cresterea economica slaba si privatizarile intirziate l-ar putea forta pe seful guvernului roman sa faca si mai multe taieri. Pe de alta parte ministrul roman al finantelor crede ca nu e nevoie de alte reduceri, desi se pregatesc disponibilizari serioase, mai cu seama in zona ministerului administratiei si internelor si, in plus, posturile vacante din sistemul bugetar ramin in continuare blocate, cel putin pina in 2013.
Emil Boc a fost intr-adevar un „elev model”, dar mai degraba, genul de tocilar, de elev care ia note bune fiindca invata mult, fara a intelege neaparat despre ce este vorba. Romania a primit in ultimii doi ani de la FMI 20 de miliarde de euro, pe care i-a cheltuit intr-o proprtie prea mare cu pensiile si salariile si aproape deloc cu investitiile.
Premierul roman se lauda acum cu o usoara crestere economica, dar principala sa gresala a fost reducerea salariilor bugetarilor. Cealalta varianta ar fi fost concedieri masive. Reducind insa tuturor angajatilor la stat lefurile cu 25 la suta, puterea de la Bucuresti s-a pus in situatia neplacuta de a nu se mai putea baza pe aparatul de stat. Politistii au dovedit deja ca nu mai sint de incredere, atunci cind au protestat in fata palatului prezidential, unii dintre ei chiar inarmati. In orice caz functionarii statului roman, ofiterii armatei sau cei din serviciile secrete sint nemultumiti si vor raspund deciziilor politice fara entuziasm si cu intirziere.
Decizia de micsora tuturor bugetarilor romani salariile a fost o greseala pe care guvernul si democrat-liberalii romani o platesc in fiecare zi. Cel mai recent exemplu este cel al vizitei premierului in China, cind subordonatii sai nu au trimis la Beijing nici unul dintre subiectele pe care vroia sa le discute partea chineza, dind senzatia ca oficialii romani n-au vrut sa respecte protocolul care se impune in astfel de situatii.
