S-au împlinit 50 de ani de la ridicarea Zidului de la Berlin. Zidul a căzut, mare parte a si dispărut dar rănile și problemele pe care le lasă în urmă sunt la fel de mari. Pe unele trebuie să le rezolve Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Relatează Iolanda Bădiliță.
Curtea Europeana a Drepturile Omului va avea de judecat dupa vacanta o cerere mai putin obisnuita. Un german expropriat de autoritatile fostei Republici Democrate Germane cheama statul german in fata justitiei europene.
Bucata de teren pe care Wolfgan Batte o doreste, nu este una oarecare. Pe terenul sau a fost ridicat, cu 50 de ani in urma, zidul Berlinului. Ca el sunt si alti proprietari deoarece pentru construirea celor 137,8 de kilometri cat a masurat in lungime celebrul zid, care a despartit timp de 28 de ani vestul de est, a fost nevoie de zeci de hectare de pamant.
In total in jur de 5000 de hectare au fost necesare pentru construirea zidului Berlinului. Dupa reunificare acest teren a ramas in proprietatea statului.
In 1996 a fost votata asa numita „Lege a proprietatii pamantului pe care s-a construit zidul”. Cei afectati au putut doar sa isi cumpere pamanturile la preturi preferentiale.
Impreuna cu avocatul sau, Wolfgang Bate a dat statul in judecata. Insa nici solutiile primite din partea justitiei germane nu l-au multumit. A asteptat sa se schimbe legea insa cei mai multi analisti sunt de parere ca asta nu se va intampla prea curand motivul fiind unul singur: nu sunt bani pentru atatea retrocedari. Dezamagit, Wolfgang Batte a mers mai departe si a depus o plangere si la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Cauza va fi analizata in septembrie.
