Ministerul Educaţiei şi-a propus până În 2013 să închidă peste 370 de şcoli mici, considerate fără perspectivă, şi să transfere elevii, în unele cazuri şi profesorii, în şcolile din apropiere, mai mari şi mai bine dotate. Cu titlu de experiment, reforma a început în 2009 în raioanele Rîşcani şi Căuşeni, iar de la 1 septembrie urmează să fie aplicată şi în alte 9 raioane. Diana Răileanu a căutat să afle ce avantaje sau dezavantaje a scos la iveală, până În prezent, reforma şi care sunt cele mai importante piedici în calea acestei reforme şi dacă este vreo şansă ca ele sa fie depăşite curînd.
Drumul lung al reformei învăţământului
Satele Pervomaisc şi Florica au rămas, de la începutul reformei, fără şcoli. Părinţii din satul Florica îşi duc copiii la gimnaziul din Coşcalia, aflat la 7 km distanţă. Directoarea gimnaziului, Galina Popescu, a explicat pentru postul nostru de radio ce au avut de cîştigat cei 39 de copii din satul vecin:
Galina Popescu: „Un învăţământ, în primul rînd, de calitate. Avem nişte săli de clase dotate cu materiale necesare la toate obiectele, ceea ce desigur ei nu au avut la dânşii în gimnaziile lor, deoarece ei aveau profesori care predau mai multe obiecte. De exemplu era un specialist de clase primare care mai preda franceza sau educaţia fizica, de exemplu spun. Aceasta se reflecta desigur în cunoştinţele copilului. La noi în şcoală toate cadrele didactice au fost la cursuri de perfecţionare speciale pentru fiecare disciplină.”
Copiii care merg să înveţe în satele vecine sunt transportaţi cu autobuzul. Galina Popescu însă îşi aminteşte că a trebuit să facă faţă şi unor situaţii mai dificile, în special iarna, când copiii nu puteau frecventa şcoala din cauza drumurilor înzăpezite:
Galina Popescu: „A fost o problemă chiar şi de deplasare a copiilor la noi. În timp de iarnă se înfunda drumul cu zăpadă şi nu era posibil de parcurs această distanţă mică, de 7 km.”
Europa Liberă: Cum s-a rezolvat această problemă într-un final?
Galina Popescu: „Desigur a fost dureros că au apelat deja părinţii şi apoi organele de conducere au luat sub control această întrebare şi pe urmă la timp au fost curăţate aceste drumuri. Deci, ca la început au fost careva probleme, cred, de învăţământ pentru toţi.”
Încercând să-i convingă pe părinţii care se opun reformei, Ministerul Educaţiei a prevăzut şi o nouă metodă de finanţare a instituţiilor de învăţământ, pusă în practică după principiul „banii urmează elevul”. Şeful Direcţiei de Învăţământ din raionul Rîşcani, Viorel Dandara, explică ce înseamnă, de fapt, acest principiu:
„Formula de finanţare propune o anumită sumă de bani pentru întreţinerea instituţiei şi achitarea serviciilor pe care le are şcoala, cheltuieli de telefon, energie electrică, încălzire. În afară de aceasta, formula propune bani pentru alimentarea elevilor claselor I-IV şi, de asemenea, se propune o sumă de bani pentru fiecare copil transportat de 1100 de lei pe parcursul unui an. Este asigurată o transparenţă mai mare a noii formule şi administraţiile publice locale la sfârşit de an nu pot şi nu au posibilitatea ca să creeze din aceşti bani un sold liber şi să fie utilizat pentru alte scopuri decât pentru şcoală.”
Ministerul Educaţiei şi-a propus, începând cu 1 septembrie, să reorganizeze şcolile din alte 9 raioane, între care Leova, Cantemir, Ştefan-Vodă, Taraclia, Nisporeni, Călăraşi, Criuleni, Glodeni şi Sângerei.
În raionul Nisporeni, de exemplu, urmează a fi reorganizate trei şcoli, una din centrul raional şi două din satele Barboieni şi Vărzăreşti. Am insistat să aflu de la şefa direcţiei Învăţământ din raionul Nisporeni, Alexandra Lungu, cu ce ochi văd reforma profesorii şi părinţii din cele trei localităţi:
Alexandra Lungu: „Dacă aţi avea un copil care învaţă într-o instituţie unde învaţă câte cinci copii în clasă şi sunt toţi slabi şi profesorul vine acolo, să fim sinceri, pregătit la nivelul: „mă duc, nu mă mai controlează nimeni, nu am concurenţă cu nimeni, am făcut ce am făcut şi m-am dus acasă”. Eu astăzi vreau ca copilul meu să facă carte şi indiferent dacă el va fi ministru sau va fi vice-ministru, eu vreau ca el să facă carte, aşa este perioada copilăriei.”
Şefa direcţiei Învăţământ din raionul Nisporeni, Alexandra Lungu, spune că deseori nu doar părinţii sau profesorii se arată nemulţumiţi de perspectiva închiderii şcolii din localitate, dar şi reprezentanţii unor partide:
Alexandra Lungu: „Mulţi din consilierii care au luptat în campanie electorală sunt de la diferite partide şi partidul, spre exemplu, X, nu susţine reformele propuse. Intenţiile sunt doar de a nu petrece ceea ce este bine. Este foarte rău când sunt atâtea partide, iar cultura noastră încă nu a ajuns că trebuie să corelăm nişte lucruri, să fim toţi împreună, să punem la punct nişte lucruri şi să luăm decizii corecte”
Anterior, reforma în sistemul educaţiei a fost criticată de opoziţia parlamentară, dar şi de exponenţi importanţi ai Alianţei de guvernământ. În replică, Ministerul Educaţiei a amintit că reforma trebuia făcută cu mulţi ani în urmă pentru a nu se irosi bani din buget, iar sprijinul acordat de FMI certifică importanţa acestei reforme.
