Îngrijorat din cauza problemelor de securitate, regimul comunist al Germaniei de est a ordonat în 1966 grănicerilor săi să facă o serie de fotografii ale Zidului Berlinului. Imaginile, care erau strict secrete, au stat pierdute într-o arhivă militară decenii la rând. Ele sunt expuse acum în formă digitală într-o expoziţie deschisă la Berlin şi într-o carte care marchează 50 de ani de la ridicarea Zidului, ce se împlinesc în 13 august. Lucian Ştefănescu are detaliile.
Expoziţie la Berlin: „Cealaltă perspectivă: Anii de început ai Zidului Berlinului”
„În memoria noastră colectivă, Zidul este o structură netedă din beton care avea în partea de sus o conductă. Dar în 1966, această barieră aproape de netrecut consta din ruine, ziduri în construcţie, garduri de sârmă şi valuri de sârmă ghimpată, şi grinzi orizontale de beton puse una peste alta,” se scrie în comunicatul de presă care anunţă vernisajul expoziţiei.
„Cealaltă perspectivă: Anii de început ai Zidului Berlinului”, expoziţia şi cartea cu acelaşi nume sunt opera unei scriitoare din Germania de Est, Annett Gröschner şi a unui fotograf vest-german, Arwed Messmer, născuţi amândoi în 1964.
E vorba de 1500 de negative descoperite de cei doi în 1995 într-o arhivă militară din Potsdam. Ele au fost făcute în 1966, cînd grănicerii estici au fotografiat întregul traseu de 43,7 km al zidului, de la Treptow la Pankov.
Motivul acestei misiuni de fotografiere a fost încercarea regimului comunist de a descoperi punctele slabe, permeabile, ale Zidului, prin care mulţi estici încercau să evadeze în Vest, şi mulţi au fost ucişi de grăniceri în aceste tentative. Aceste fotografii au fost acum combinate în format digital de către Arwed Messmer, şi sunt expuse la Berlin pînă în data de 3 octombrie.
Iată ce a declarat pentru Radio Europa Liberă Annette Schäfer, de la serviciul de presă al expoziţiei.
„Expoziţia constă din 324 de imagini panoramice expuse pe un zid de 250 de metri lungime, şi din cauza avem o perspectivă impresionantă a Zidului Berlinului din „partea cealaltă, o parte pe care nu am cunoscut-o niciodată pînă acum”.
„E important ce a făcut scriitoarea Annett Gröschner, care e şi istoric - ea a cercetat arhivele şi a aflat că pe toată durata existenţi Zidului Berlinului, erau oameni din partea de vest a oraşului care strigau peste zid spre cei din est: „veniţi aici, vă dăm tot ce vreţi, încercaţi să scăpaţi”. Unii dintre ei îi înjurau pe estici, au fost şi femei care s-au dezbrăcat încercând să-i atragă pe grănicerii din est, şi multe asemenea întâmplări. Annett Gröschner a aflat despre toate astea în arhive şi a scris explicaţiile la imaginile panoramice, explicaţii ce relatează într-o propoziţie sau două lucruri întâmplate exact în diverse locuri din imaginea panoramică”, a declarat Annette Schäfer, de la serviciul de presă al expoziţiei „Cealaltă perspectivă: Anii de început ai Zidului Berlinului”, deschisă în capitala Germaniei.
În comunicatul organizatorilor se mai spune că expoziţia încearcă să redea atmosfera de diviziune dintre Estul şi Vestul Germaniei acelor ani, citez: „Fotografierea Zidului din partea sa estică era strict interzisă oamenilor de rând, şi cei care încălcau această interdicţie erau aspru pedepsiţi. Perspectiva din Berlinul de est către Vest e nu numai nouă şi stranie, dar şi scoate la lumină un alt fel de Berlin Occidental, care nu corespunde deloc mitului legat de Occidentul de Aur”.
Proiectul este finanţat între alţii de Fundaţia Culturală Federală Germană, şi este derulat în cooperare cu Arhivele Federale Germane.
