Linkuri accesibilitate

Georgia şi „realităţile” post-conflict, după Medvedev


Liderul de la Kremlin a recunoscut că Osetia de Sud şi Abhazia depind în mod decisiv de asistenţa Rusiei.


Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a dat ieri un interviu amplu mai multor televiziuni şi posturi de radio din Rusia şi, în premieră, unui canal georgian după războiul ruso-georgian din 2008. În interviu, liderul de la Kremlin a îndemnat Georgia să nu se opună cu veto aderării ţării sale la Organizaţia Mondială a Comerţului, a lansat o critică la adresa Senatului American, care a votat o rezoluţie săptămîna trecută în care cerea Moscovei să respecte înţelegerile de la acordul de încetarea focului din 2008, declarîndu-i pe senatori „senili”, şi a spus clar şi răspicat că atîta timp cît la Tbilisi preşedinte rămîne Mihail Saakaşvili, relaţiile dintre cele două ţări nu se pot normaliza. L-am întrebat pe Vasile Botnaru cum citeşte el interviul-discurs al liderului de la Kremlin?


Medvedev justifică invazia rusă în Georgia
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:25 0:00
Link direct



Dacă ar fi să aleg tezele cele mai relevante, lansate de preşedintele Rusiei pentru auditoriul georgian, dar şi pentru cetățenii din Rusia, cred ca aş stărui asupra îndemnului imperativ adresat administraţiei de la Tbilisi să se împace cu realitatea ce s-a constituit urmare a ceea ce preşedintele Medvedev a numit drept aventură, ce „va rămine exclusiv pe conştiinţa lui Mihail Saakaşvili”. Chiar dacă Medvedev a încercat să sugereze ca s-ar putea să fi fost o legatură între declanşarea operaţiunii militare în Osetia de Sud şi vizitele unor oficiali americani, în special a Secretatului de Stat Condolisa Rice, în ajunul evenimentelor de acum trei ani, totuşi preşedintele rus a declarat că nu îi vine să creada ca administraţia de Washington l-a determinat pe Saakaşvili să recurga la intervenţia armată. Mai curind , spune Medvedev, preşedintele georgian şi-a imaginat că sprijinul de la Washington şi încurajarea pentru o poziţie mai fermă i-ar fi dat mană liberă pentru intervenţia militară.

Medvedev s-a declarat convins că riposta militară a fost singura soluţie corectă la care a recurs în calitate de comandant suprem al fortelor armate, iar cu Mihail Saakaşvili nu are de gînd sa mai dea vreodata mîna, chiar dacă poporul georgian îl va realege în această funcţie. Şi asta pentru că urmare a ordinului său au fost omorîţi cetăţenu ruşi, incluşiv militari din forţele de menţinere a păcii. Medvedev conşidera absolut justificată recunoaşterea ulterioară de către Rusia a a Osetiei de Sud şi a Abhaziei ca “măsură de protecţie a populaţiei din aceste entităţi ce s-au rupt din componenţa Georgiei”.

Întrebat daca Osetia de Sud, a carei populaţie o constituie în proproţie dominantă detinatori de paşapoarte ruseşti, ar putea fi acceptati în componenţa Federaţiei Ruse, Medvedev a spus că nu există temeiuri juridice pentru o astfel de asimilare. Dar totodată liderul de la Kremlin a recunoscut că Osetia de Sud, la fel ca şi Abhazia, depind în mod decisiv de asitenţa acordată de Federaţia Rusă.

Pe parcursul interviului care a durat mai bine de 50 de minute, Medvedev de cîteva ori a insistat să îşi exprime speranţa că poporul georgian îi va da vot de blam lui Saakaşvili în cadrul alegerilor, sau „prin altă metodă, cum se mai intimpla acum”, a spus ca şi cum în treacăt Dmitri Medvedev.

Oana Serafim: Vasile Botnaru şi interviul preşedintelui Rusiei acordat ieri. Poate ar mai merita de notat că interviul a fost difuzat de o importantă reţea de televiziune georgiană şi că a avut peste 50 de minute, astfel încît o mare parte a populaţiei acestei ţări a putut afla punctul de vedere al liderului de la Kremlin, la trei ani de la războiul pentru controlul regiunilor separatist Abhazia şi Osetia de Sud. În schimb, în Rusia, preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili nu poate fi auzit niciodată, punctul său de vedere fiind total necunoscut opiniei publice ruseşti.
XS
SM
MD
LG