La biografia lui Horst Mahler (în vîrstă de 75 de ani) se adaugă acum un nou detaliu, dezvăluit duminică în presa de mare tiraj din Germania. Citînd dintr-un dosar al procuraturii generale din Berlin, care a cercetat împrejurările morţii studentului Benno Ohnesorg, ziarul „Bild am Sonntag“ susţine că vest-germanul Horst Mahler ar fi colaborat între anii 1967 şi 1970 cu Securitatea din RDG, Stasi.
Jurnal de corespondent: William Totok (Berlin)
Procuratura a întocmit dosarul amintit după ce în urmă cu doi ani s-a aflat că poliţistul vest-berlinez, Karl-Heinz Kurras, care l-a împuşcat pe Ohnesorg pe data de 2 iunie 1967, a lucrat pentru Stasi. Moartea lui Ohnesorg a impulsionat revolta studenţilor din 1967-1968. Studentul ucis în timpul unei demonstraţii contra prezenţei şahului Persiei, Resa Pahlevi, în Berlinul de Vest devenise un simbol al mişcării anti-autoritare studenţeşti.
Împotriva pensionarului Kurras s-a deschis un dosar urmărire penală pentru uciderea studentului şi pentru trădare. În dosarele din arhivele fostei Stasi s-au găsit anumite pasaje cu indicii că Mahler ar fi furnizat informaţii serviciului de spionaj. Potrivit ziarului „Frankfurter Allgemeine Zeitung“, însă, nu s-a descoperit vreun nume conspirativ dat lui Mahler. Acelaşi ziar este de părere, că există şi posibilitatea ca Mahler să fi fost folosit doar ca sursă exploatată în orb. Adică să fi avut contacte cu alţi colaboratori neoficiali care au furnizat anumite informaţii Securităţii Stasi culese din discuţii cu Mahler.
În anii 1960, Horst Mahler a devenit una din figurile centrale ale opoziţiei de stînga, extraparlamentare (APO), din Germania Ocidentală. Prin activismul său a contribuit la radicalizarea mişcării de protest din care s-a desprins un nucleu dur care opta pentru soluţii teroriste. Grupul condus de Andrea Baader şi Ulrike Meinhof a acţionat sub numele de Fracţiunea Armatei Roşii (RAF) şi este vinovat de numeroase atentate. Mahler fusese, la un moment dat, avocatul unor terorişti capturaţi.
În 1970 a participat cu alţi terorişti la un instructaj militar în Iordania, în vederea organizării unor atentate. El însuşi a fost condamnat la închisoare şi s-a distanţat public de terorism, în 1975.
La mijlocul deceniului trecut a fost semnalată reapariţia lui Mahler în cercurile unor extremişti de dreapta. Numeroasele articole, postate şi pe internet, dovedesc faptul că fostul activist extremist de stînga s-a transformat într-un militant al extremismului de dreapta. În cîteva Mahler articole a negat Holocaustul, a cerut expulzarea străinilor din Germania şi s-a dedat la grave atacuri anti-semite.
Într-un discurs rostit în anul 2001, intitulat „Rezolvarea problemei evreieşti“, Mahler îl citează pe Ivan Deneş, publicist berlinez, originar din România, care între 1948 şi 1989 a lucrat - cu o scurtă întrerupere - pentru Securitate. În ultimii 20 de ani (pînă la moarte, în 2011) Deneş îşi publicase articolele în ziarele naţional-conservatoare şi radicale de dreapta din Germania.
În 2001 Mahler se înscrie în Partidul Naţional-Democrat (din Germania NPD - o formaţiune radicală de dreapta). Trei ani mai tîrziu părăseşte NPD-ul şi înfiinţează Asociaţia pentru reabilitarea prigoniţilor pentru negarea Holocaustului (Verein zur Rehabilitierung der wegen Bestreitens des Holocaust Verfolgten, VRBHV), asociaţie interzisă în 2008.
Pentru a-l împiedica să participe alături de alţi negaţionişti la congresul antisemit şi revizionist de la Teheran, organizat în 2006 de preşedintele iranian, autorităţile germane i-au retras paşaportul, justificînd măsura prin faptul că prezenţa lui are repercusiuni negative asupra imaginii Germaniei.
În anul 2009 a fost condamnat pentru propagandă antisemită, preamărirea nazismului şi pentru negaţionism la 6 ani de închisoare la care se adaugă pedepsele pentru delicte similare, pronunţate anterior. Potrivit ziarului berlinez „Der Tagesspiegel“, deţinutul Mahler a refuzat să comenteze relatările apărute în presă despre presupusele sale contacte cu Stasi.