Linkuri accesibilitate

Va renunţa Moldova la „Sărbătoarea Vinului”?


Preşedintele Uniunii Oenologilor, Gheorghe Arpentin, despre intenţia guvernului de a interzicere publicitatea băuturilor alcoolice.



Europa Liberă: Alexandru Canţîr şi Liliana Barbăroşie în studioul Europei Libere de la Chişinău şi dl preşedinte al Uniunii Oenologilor Gheorghe Arpentin. Dle Arpentin, v-am propune mai întâi să-l ascultăm pe dl ministru al Sănătăţii Andrei Usatîi, rezumând o propunere guvernamentală pentru adoptare în Parlament. Propunere prin care, pe lângă alte acţiuni prohibitive, s-ar interzice orice publicitate şi promovare pentru...

Andrei Usatîi: „Toate tipurile de băuturi alcoolice, şi berea, pe tot parcursul timpului, 24 de ore. Această măsură este impusă pentru a pune o barieră serioasă în faţa propagării, promovării băuturilor alcoolice. Timpul de comercializare va fi restricţionat şi alte măsuri; este vorba de 21 de ani şi nu mai târziu decât ora 22”.

Europa Liberă: Dle Arpentin, intenţii ca întotdeauna nobile de combatere a alcoolismului şi în general a tot felul de excese alcoolice dezastruoase pentru sănătate. Dar credeţi că este vizat şi vinul sec prin ceea ce dl ministru numea „toate băuturilor alcoolice”? (Că dl ministru a evitat morţiş să pronunţe cuvântul „vin”…)


Interviul matinal al Europei Libere cu Gheorghe Arpentin
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:49 0:00
Link direct


Gheorghe Arpentin: „Eu am revăzut avizul guvernului la completarea Legii 1227 referitor la publicitate şi dacă citim, ca nişte birocraţi, ca nişte funcţionari, literă cu literă, ar fi vorba despre „băuturi alcoolice şi bere” şi dacă luăm Legea 1100 care se referă la fabricarea şi circularea alcoolului etilic, citim că „băutură alcoolică” sau „băutură alcoolică tare” asta înseamnă tot ce mai mult de 25 de grade. Deci, prin urmare, în băutură alcoolică nu intră vinul. Cu toate că acum am ascultat că domnul ministru spune „toate băuturile şi berea”, deci legea 1100 contrazice asta. Dacă în loc de „băutură alcoolică” se scria „producţie alcoolică”, atunci da, în producţia alcoolică intră şi vinul. Dar aşa… În orice caz, dacă vinul intră aicea, în categoria asta, atunci sectorul viti-vinicol regretă această decizie, pentru că acest caz politica guvernului nu e prea coerentă.”

Europa Liberă: Tocmai asta voiam să vă întrebăm în continuare. Dacă admitem că este vizat şi vinul, cum s-ar împăca în continuare diversele strategii, declarate, de promovare a vinurilor, a culturii consumului civilizat de vinuri seci, în defavoarea consumului de votcă, de exemplu, cu această intenţie de reglementări prohibitive?

Gheorghe Arpentin
Gheorghe Arpentin: „Nici o coerenţă, aş spune. Pentru că într-adevăr cu doi ani în urmă am început cu aceea ca vinul să fie declarat ca un produs alimentar, să-l scoatem din contextul legislativ şi fiscal al băuturilor alcoolice tari, după asta au urmat o serie de măsuri care acum vor fi adoptate în ceea ce priveşte cadrul fiscal de accizare, şi facem ca vinul să fie cu accizul în timp ce la băuturile tari accizul se măreşte. Deci, măsuri menite să îmbunătăţească vînzările, să îmbunătăţească promovarea vinului. Şi din altă parte este aşa o adăugare la legea privind publicitatea, care poate să fie o barieră în promovarea vinurilor pe piaţă. Mai mult decît atît, vorbim despre piaţa internă, care e tot foarte slab dezvoltată. Trebuie să vorbim despre vin ca să activăm vînzările.”

Europa Liberă: Este evident totuşi că există, pe de altă parte, probleme grave în acest sens şi că măsurile, într-un fel „a la Burebista”, par să fie justificate, mai ales când e vorba de atâţia tineri desfiguraţi de alcool. Există, după cum se ştie, o disproporţie foarte mare, dacă nu uriaşă, între consumul intern de băuturi tari şi cel de vin. Nu-i aşa?

Gheorghe Arpentin
: „Exact. Desigur şi profesia recunoaşte că este o problemă din punctul de vedere al sănătăţii publice, dar problemele trebuie să să fie căutate la rădăcină. Ceea ce vedem noi acum este consecinţă. Problemele trebuie căutate însă în structura de consum. Dacă Republica Moldova s-a declarat ţară viti-vinicolă, unde sectorul acesta este strategic, dar consumăm 44 de milioane de butelii de votcă de 0,5 litri, şi numai 3 milioane de butelii de vin, nu prea se confirmă cine suntem şi ce consumăm.

Deci, structura asta e anormală, o structură care vorbeşte despre un nivel de foarte jos de trai, de sărăcie. Şi guvernul dacă vrea un indiciu de performanţă a sărăcie, trebuie să schimbe raportul acesta. Şi cînd o să consumăm 44 de milioane de butelii de vin şi numai 3 milioane de votcă, atunci o să putem spune că mergem pe o cale dreaptă şi combatem sărăcia.

Ceea ce se propune, reglementări de acestea prohibitive, nu au dat nici un rezultat nici într-o ţară. Să luăm Franţa, unde a fost o lege de aceasta la începutul anilor 90, rezultatul în 20 de ani a fost unul negativ. Pentru că 45 de procente din francezi nu consumă deloc, în schimb foarte mulţi s-au orientat la produse ca votca, romul, etc.”

Europa Liberă: Deci, efectul este ori nu mai bei de loc, ori te orientezi la băuturile „aoleu, mamă”…


Gheorghe Arpentin: „Exact, fiindcă băuturile acestea tari sunt promovate de companii multinaţionale cu bugete de promovare foarte mari, care duc în alte medii – cluburi de noapte, sponsorizări ale unor evenimente sportive, unde influenţează un număr foarte mare de consumatori. De aceea eu nu prea văd eficacitatea acestei propuneri în ceea ce priveşte alcoolul. Tot o să ducă spre aceea că vinul cum nu s-a consumat aşa şi nu o să se consume, dar o să fie intensificat consumul de băuturi tari.”

Europa Liberă: Controversată sau nu, Sărbătoarea Naţională a Vinului ce rost va mai avea dacă autorităţile vor persevera în intransigenţa asta faţă de promovarea vinului, a consumului calitativ şi moderat? Sau poate ar fi logic să fie mutată în ţări străine, acolo unde Chişinăul îşi propune să promoveze vinurile moldoveneşti?

Gheorghe Arpentin
: „Iarăşi, e o contradicţie între ceea ce se declară şi ceea ce vrem noi să facem. Sărbătoarea Vinului este declarată o sărbătoare naţională şi dacă noi aicea punem restricţii la promovarea vinului, fiindcă cînd spunem publicitate, noi, sectorul viti-vinicol avem în vedere promovarea lui prin educaţie, prin informarea consumatorului, fiindcă despre vin trebuie să vorbim ca el să fie consumat rezonabil şi responsabil.

Acum, în ceea ce priveşte sărbătoarea vinului, în cazul acesta ea nu mai are nici un rost. Pentru că dacă punem bariere la toate metodele acestea de promovare a vinului, nu văd o bază obiectivă pentru asta.”

Europa Liberă: Ştiţi cumva dacă autorităţile moldovene s-au inspirat de la cele ruse, care au calificat recent berea băutură alcoolică demnă de toate restricţiile ? Sau intenţii de a mai domoli consumul excesiv de bere au existat de mai înainte la Chişinău?


Gheorghe Arpentin: „Noi suntem foarte mari consumatori de bere. Cu părere de rău. Dacă în Rusia tot timpul berea a fost legată cu istoria lor, în Moldova noi tot timpul am fost mai mult legaţi cu viţa de vie şi cu vinul.

Nu prea este tradiţional ca berea să fie consumată în aşa cantităţi cum se consumă în Moldova. Dar berea e foarte activă din punct de vedere al promovării. Dacă este o influenţă din partea Rusiei în Moldova în ceea ce priveşte consumul de bere - nu prea cred, cu toate că unele elemente poate să vină. Tot timpul vecinii au o influenţă, directă sau indirectă.”

Europa Liberă: Şi dacă e aşa şi dacă sunt descurajate toate de-a valma, de la bere la orice „tărie–dinamită”, ce şanse mai vedeţi ca lucrurile să fie schimbate în favoarea unui consum de vin calitativ şi, evident, moderat?

Gheorghe Arpentin
: „Eu cred că avem nevoie de o viziune mai globală asupra problemei de sănătate publică. Legătura cu structura de consum care este acum, ea nu e normală şi guvernul trebuie să vină cu nişte propuneri mai consecvente, mai clare şi nu numai în ce priveşte publicitatea, pentru că aicea este foarte mult de lucru în ceea ce priveşte tineretul, care e atras de băuturile slab alcoolice, cu şase grade de alcool, cu arome şi zahăr. Iată acesta este un drum spre alcool, acesta este periculos.

Deci, guvernul trebuie să formuleze clar politicile acestea de sănătate publică şi să nu uite de sectorul privat. Pentru că noi, de exemplu, cei din sectorul viti-vinicol, suntem conştienţi că avem de a face cu un produs care trebuie de recunoscut că în caz de se face abuz, aduce la efecte negative. Noi vrem să comunicăm, deci dacă dv. consumaţi responsabil, veţi avea efecte pozitive, dar dacă faceţi abuz, e periculos şi pentru sănătate, iar cel ce face abuz, el trebuie amendat, sancţionat ca să nu mai repete aşa lucruri.”
XS
SM
MD
LG