Toamna se vor număra preşedinţii

O coaliţie pestriţă s-a dovedit imposibilă până acum la nivel parlamentar, unde clasa politică se apropie de o nouă scadenţă în dosarul nerezolvat de doi ani - cum să aleagă şeful statului. La toamnă se împlineşte un an de la ultima dizolvare a parlamentului iar, după cum sugerează constituţia, el trebuie dizolvat din nou, dacă şeful statului nu este ales. Alla Ceapai s-a interesat care sunt previziunile analiştilor politici şi constrângerile legale în faţa politicienilor:

Experţi despre şansele alegerii şefului statului şi riscul dizolvării Parlamentului

Preşedintele comisiei parlamentare juridice pentru numiri şi imunităţi, Victor Popa, spune că nu există o normă legală ce ar obliga deputaţii să aleagă şeful statului într-o perioadă fixă de timp.

„Constituţia spune ca parlamentul poate fi dizolvat doar o dată pe an. Da, s-a împlinit un an de la data dizolvării ultimei legislaturi. Nu este condiţionat că în acest timp trebuie de propună alegerea şefului statului. Poate să propună parlamentul, dar poate să nu propună. Nu este normă legală care l-ar obliga la aşa ceva.”


Şi constituţionalistul Mihai Petrache crede că alegerea şefului statului depinde doar de deputaţii din parlament.


„Partidele de coaliţie trebuie să se deprindă să se înveţe a-şi onora obligaţiile asumate. A doua - trebuie să ştie cum să negocieze cu opoziţia, iar opoziţia trebuie să-şi asume obligaţiile şi responsabilitatea în faţa societăţii şi să participe la alegerea şefului statului. Trei - trebuie să fie asigurată prezenţa fiecărui deputat. Patru - este absolut necesar ca partidele politice şi fracţiunile parlamentare să ofere dreptul deputaţilor de a proceda liber, pe propria răspundere şi să facă această alegere, da sau nu. Şi dacă şeful statului nici în aceste condiţii nu va fi ales, atunci urmează să fie declanşate alegeri parlamentare anticipate, dar cu condiţia că va fi schimbat actualul sistem electoral.”

Editorialistul Petru Bogatu e de părere că alegerea şefului statului poate fi realizată doar prin compromisul dintre putere şi opoziţie. Iar pentru acest compromis alianţa ar trebui să renunţe la candidatura lui Marian Lupu, care nu este acceptată de comunişti.

„Cea mai bună soluţie ar fi totuşi ca alianţa să facă un pas înapoi, partidele să cedeze reciproc, pentru că în această situaţie este o şansă să determine cel puţin unii reprezentanţi ai opoziţiei comuniste să conlucreze la depăşirea crizei constituţionale. Sunt semne în stînga că PCRM ar putea să piardă teren, ar putea să piardă fracţiunea membrii.”


Analistul Vitali Andrievschi susţine că scenarii pentru alegerea şefului statului sunt mai multe şi doar în septembrie va fi clar cum poate fi ales preşedintele ţării.

„Primul scenariu – se votează candidatura propusă de alianţă, adică candidatura lui Marian Lupu. Al doilea scenariu - se alege propunerea comuniştilor, adică un preşedinte apolitic. Al treilea scenariu – formarea unei noi coaliţii şi alegerea preşedintelui de către coaliţia care ar putea să-i ofere majoritatea: la momentul actual ar putea fi doar coaliţia dintre PCRM şi PLDM. Dar nu este exclus scenariul ca preşedintele să fie ales printr-o altă formulă, dacă Curtea Constituţională decide ca print-o lege organică preşedintele să fie ales de majoritatea simplă.”

Vitali Andrievschi mai spune că, dacă niciunul din scenarii nu va fi aplicat, atunci alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile.