Alegerea preşedinţilor de raioane se apropie de sfârşit. Numai la Cantemir încă nu a fost aleasă conducerea locală. Partidul Liberal Democrat a obţinut şefia în cele mai multe raioane, urmat de opoziţia comunistă şi apoi de partenerii mai mici ai alianţei de guvernare PD şi PL. La nivel local, partidele parlamentare s-au coalizat în cele mai neaşteptate combinaţii, fără a ţine seama de configuraţia politică de la centru. Liliana Barbăroşie a încercat să afle de la câţiva preşedinţi de raioane cât de stabile şi funcţionale se pot dovedi aceste coaliţii pestriţe la nivel local:
Liberal-democraţii - campioni la şefia raioanelor
Cu 17 voturi împotriva la 14, consilierii partidelor din alianţa de guvernământ ar fi avut toate şansele să aleagă un preşedinte în raionul Anenii Noi dacă candidatul comunist la această funcţie nu ar fi fost sprijinit şi de doi democraţi. Situaţia valabilă şi pentru alte trei localităţi - Floreşti, Cahul şi Făleşti – unde alianţa a pierdut şefia raionului în favoarea comuniştilor datorită votului unor consilieri ai PD. Proaspăt reales în funcţie pentru un al treilea mandat urmare a acestui gen de combinaţii, Vladimir Vizdoagă, preşedintele raionului Anenii Noi, se declară însă optimist în ceea ce priveşte viitorul acestei coalizări:
„Eu foarte mult sper că va fi un consiliu nu mai rău decît cel care a fost. La început, am avut şi atunci diferite culori politice, diferite viziuni, dar pînă la urmă toate diferenţele au dispărut şi am făcut treabă. Noi foarte mult vorbim despre descentralizare, dar cu părere de rău cineva de acolo, de sus, care poate nici n-a fost la Anenii Noi niciodată, trebuie să decidă şi să ne spună nouă ce să facem.”
În alte cinci raioane, Briceni, Sîngerei, Orhei, Criuleni şi Străşeni, preşedinţii au fost aleşi în urma unor înţelegeri între liberal-democraţi şi comunişti, doar că în toate aceste cinci au obţinut fotoliu de şef de raion candidaţii liberal-democraţilor, şi nu cei ai comuniştilor. Am întrebat-o pe Efimia Bandalac, preşedinta raionului Briceni, dacă anticipează anumite disfuncţionalităţi în activitatea ulterioară a consiliului:
„La moment eu nu văd aşa probleme, dar pe parcurs se va vedea. O să mă întîlnesc cu consilierii din alte fracţiuni, o să discutăm prin prisma intereselor cetăţenilor şi o să găsim numitor comun. Sigur că ar fi fost bines ă fi fost o înţelegere în cadrul alianţei. Dar dacă nu a fost posibil. Am format consiliu ca să fie lucrativ şi mai puţin să ne uităm la culoarea politică.”
Matematic vorbind, în urma aranjamentelor post electorale alianţa a pierdut întîietatea în cel puţin patru raioane unde rezultatele votului din iunie arătau o victorie clară a partenerilor în faţa comuniştilor şi riscă să o piardă şi în raionul Cantemir, singurul care nu şi-a ales deocamdată conducerea locală şi unde există şanse mari să se formeze o nouă alianţă comunist-democrată. În plus, PCRM-ul a fost cooptat la conducerea altor cinci raioane în care alianţa ar fi avut toate şansele să ia decizii în mod de sine stătător.
În timp ce partidele din Alianţă continuă să se acuze reciproc pentru ceea ce unii au numit „eşec” pentru alianţă sau „cadou nesperat” pentru comunişti, majoritatea analiştilor, printre care Octavian Ţicu, conferenţiar al Universităţii Libere Internaţionale şi al Academiei de Ştiinţe, este tentat să vadă mai degrabă „partea plină” a paharului:
„Sigur că era bine dacă se mergea aşa cum era gîndit la început, să existe o alianţă care să meargă ca un buldozer şi să elimine din spectrul politic comuniştii, care după mine nu au nici un viitor. Dar dacă ne uităm la harta rezultată comparativ cu 2007, vedem un recul al comuniştilor. Şi se vede o tendinţă clară de absorbire a PCRM-ului de PLDM, PD etc. Şi angrenarea oamenilor aceştia, chiar din rîndul comuniştilor, în procesul democratic, crează posibilitatea ulterioarelor plecări din acest partid. Pe de altă parte este o realitate locală, care reflectă o diferenţă între centru şi regiuni. Realitățile locale sunt altele, oamenii sunt împărţiţi după alte principii.”
Iată şi punctual de vedere al analistului Oazu Nantoi: „Unicul mesaj care se doreşte în teritorii de la centru asta sunt transferurile băneşti. Sensul administraţiei publice locale în Republica Moldova deseori se reduce în aceea ca să stai bine cu centrul, ca să obţii bani. După distrugerea judeţelor, raioanele nu au bază economică proprie pentru dezvoltare şi autonomia noastră locală nu este asigurată prin mijloace independente de centru. De aceea eu consider că nimic apocaliptic nu s-a întîmplat. Au avut loc alegerile şi acum trebuie să cerem de la această administraţie să rezolve problemele oamenilor,” crede Oazu Nantoi.
