Liderii celor 17 ţări din zona monedei unice europene au decis să acorde un nou pachet de ajutoare financiare Greciei pentru a evita intrarea ţării în faliment. Împreună cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeana va oferi Greciei 109 miliarde de euro, peste cele 110 miliarde pe care i le-a acordat anul trecut.
Liderii ţărilor euro au decis şi să mărească mult puterile fondului pe care l-au stabilit pentru întrajutorarea ţărilor din zonă care ar putea avea pe viitor probleme precum Grecia.
Grecia şi zona euro
Cancelara Germaniei, Angela Merkel spunea ieri: „Am făcut două lucruri astazi: am decis asupra noului program de datorii pentru Grecia şi am decis să existe şi o contribuţie voluntară de la investitorii particulari şi am spus şi că trebuie să menţinem moneda europeană stabilă şi pentru asta avem nevoie de instrumente în plus, aşa ca să nu existe pericolul de contagiune...”
Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy a spus că măsurile luate vor fi suficiente pentru a opri răspîndirea crizei în alte ţări ale zonei euro: „Am arătat că nu ne vom renunţa la apărarea uniunii noastre monetare şi la moneda noastră comună. Si o remarcă finală : cînd liderii europeni spun că vor face totul pentru a salva zona euro, chiar asta fac ...”
Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy care a negociat separat cu cancelara Germaniei înainte de întîlnirea la vîrf a liderilor din zona euro, a spus ca într-adevăr ţările comunitare au trebuit să sară în ajutorul Greciei pentru ca guvernul de la Atena să poată să obţină mai departe lichidităţi din partea Băncii Centrale Europene, dar că situaţia nu se va repeta şi cu alte ţări: „Am spus clar că Grecia reprezintă un caz aparte. O vom face pentru Grecia, dar nu o vom mai face şi pentru altă ţară...”
Iar preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso a salutat implicarea băncilor private în acest nou pachet de ajutoare: „În primul rînd cred că este pentru prima dată de la începutul crizei cînd putem spune că politica şi pieţele merg împreună.”
Decizia liderilor ţărilor din zona euro a fost, cum era de aşteptat salutată cu entuziasm de premierul socialist George Papandreu care susţine că nu numai Grecia are de cîştigat din această decizie, dar şi întreaga Europă: „Este un succes european, un pachet european. Nu este numai un răspuns dat Greciei. Nu este numai un răspuns din partea Greciei si pentru Grecia dar este un răspuns european ca să înţelegem – fiecare din popoarele noastre – să realizeze potenţialul pe care îl avem. Asta e ceea ce vrem să facem în Grecia dar realizăm şi potenţialul pe care îl avem ca europeni.”
Implicarea băncilor şi investitorilor particulari va fi o măsură ce se va aplica doar Greciei, scrie corespondentul nostru la Bruxelles şi nu se va aplica şi Irlandei si Portugaliei care şi ele au primit pachete de ajutoare financiare din partea Uniunii Europene.
Cealaltă decizie importantă a summitului de la Bruxelles este legată de mărirea fondului de ajutor de 440 de miliarde de euro, fond înfiinţat anul trecut în luna mai. In baza modificărilor făcute modului de funcţionare a acestuia, se va permite o intervenţie prematură în ţările care încep să arate slăbiciune financiară, deschiderea de linii de creditare preventive şi în anume situaţii chiar recapitalizarea unor bănci. Toate aceste măsuri sunt menite să evite pe viitor în zona monedei unice euro turbulenţe financiare precum cea de acum din Grecia.
Cu noile puteri, scrie corespondentul nostru, acest fond a devenit un fel de mini-FMI, care să deservească numai ţările Uniunii Europene care folosesc moneda unică europeană.
