Linkuri accesibilitate

Neonaziști ruși condamnați la închisoare pe viață


Demonstrație neonazistă la Moscova în 2010
Demonstrație neonazistă la Moscova în 2010

Membrii Societății Naţionale Socialiste condamnați pentru omucidere, incitare la ură rasială, tentative de terorism.




Mai mult de zece ultranaţionalişti ruşi au fost condamnaţi la ani grei de închisoare, inclusiv la întemniţarea pe viaţă, pentru crime rasiale. Activiştii pentru drepturile omului au salutat verdictul de luni şi campania mai amplă desfăşurată de autorităţi împotriva rasismului, dar au avertizat că grupările ultranaţionaliste din Rusia rămân puternice şi bine organizate.

Un tribunal de la Moscova a condamnat la închisoare pe viaţă cinci membri ai Societăţii Naţional Socialiste pentru uciderea a 27 de oameni din ură rasială.
Printre cei condamnaţi luni, toţi tineri sub 30 de ani, se numără liderul grupării neonaziste Lev Molotkov. Alţi şapte neonazişti, inclusiv o tânără, Vasilisa Kovolyova, au primit pedepse grele de până la 23 de ani de închisoare.

Între 2007 şi 2008, gruparea a vânat la Moscova oameni cu înfăţişare non-slavă, fie imigranţi din Asia şi Africa, fie musulmani din regiunea caucaziană.

Aleksandr Verkhovsky, şeful organizaţiei independente Sova care monitorizează crimele rasiale spune că Societatea Naţional Socialistă a fost capabilă să opereze nestingherit ani de zile. Verkhovsky spune că această grupare a fost una specială. Organiza periodic şedinţe şi chiar a încercat să candideze la alegerile locale, adică se comporta ca o organizaţie nazistă legală, în timp ce membrii ei comiteau crime, inclusiv omoruri. Abia după ce gruparea s-a scindat în 2007, poliţia a început să se ocupe „serios de activităţile ei”, spune Verkhovsky.

Verdictul pronunţat luni se înscrie într-o campanie împotriva rasismului, pe care autorităţile ruse au început-o după tulburările rasiale ample din decembrie organizate sub zidurile Kremlinului de Societatea Naţional Socialistă, scoasă între timp în afara legii. Activişti pentru drepturile omului salută campania autorităţilor, dar le reproşează că au intervenit prea târziu, când situaţia a fost scăpată de sub control.

Aleksandr Brod, directorul biroului de la Moscova al organizaţiei Human Rights, spune că aceste grupări rămân active, desfăşoară antrenamente, difuzează literatură, organizează acţiuni în masă ca Marşul Rusesc. Nu se limitează la vorbe, ci execută atacuri asupra imigranţilor, bătăi şi asasinate, plănuiesc atacuri teroriste”.

Lista crimelor de care au fost găsiţi vinovaţi luni membrii Societatea Naţional Socialiste include omucidere, incitare la ură rasială, tentative de terorism – anume plănuirea detonării unui tren în suburbiile Moscovei. De asemenea, cei condamnaţi luni, au fost găsiţi vinovaţi de strangularea şi decapitarea unui tovarăş, pe care îl bănuiau de colaborare cu poliţia. Decapitarea a fost filmată şi publicată pe internet.

Ideologul grupării neonaziste, Maksim Bazylyev s-a sinucis tăindu-şi venele de la încheieturile mâinilor şi gât în aprilie 2009. Susţinătorii lui Adolf cum era poreclit spun, însă, că ar fi fost ucis de poliţie.

La pronunţarea sentinţei tribunalului de la Moscova, inculpaţii făceau glume în cuşca din sala de judecată, îi aruncau replici batjocuritoare judecătorului şi încercau să facă salutul nazist cu mâinile încătuşate. „Avem conştiinţa mai sus de legile voastre. Ne vom întoarce”, a strigat unul dintre ei.

Avocaţii spun că vor contesta sentinţa aspră. După cum a explicat Maria Malakhovskaya, clienţii ei au fost spălaţi pe creier de ideologia neo-nazistă şi împinşi spre comiterea crimelor.

Dar tatăl uneia dintre victime, Alexander Kolodkin, fiul căruia a fost înjunghiat în 2008, consideră irelevante argumentele apărării. „Indiferent dacă au fost prostiţi sau şi-au pierdut minţile, spune Kolodkin, ei sunt asasini brutali care nu vor putea reveni vreodată la o viaţă normală”.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG