Temperatura a fost ridicată în cursul zilei în toată Moldova şi prognoza meteo vorbeşte despre o temperatură mîine, din nou de peste 33 de grade Celsius. Dacă pentru orăşean căldura înseamnă o mulţime de nemulţumiri - de la aglomeraţia din autobuze şi troleibuze, la aglomeraţia de pe terase pentru o bere rece sau o băutură răcoritaore, de la disconfortul din birouri şi pînă la visurile şi planurile de a merge la ştrand, ei bine, pentru fermieri, canicula înseamnă cu totul altceva. De fiecare zi depinde … ce vor avea sau nu să pună pe masă… întregul an. După o perioadă mai lungă de ploi, a început recoltarea grîului şi mulţi dintre fermieri s-au mutat în cîmp. Ţăranii speră să-şi vîndă cît mai scump producţia, ca să-şi acopere cheltuielile, dar puţini dintre ei speră să aibă şi un profit pe masură să le permită să-şi lărgească afacerea, a aflat Lucia Diaconu.
Canicula şi grijile fermierilor
Pentru producătorii de cereale fiecare zi însorită este o adevărată binecuvîntare. La asta mă gîndeam după ce am vorbit telefonic cu Gheorghe Malcoci din Horăşti, Ialoveni despre seceriş: „Acuma la ţară nu cred că oamenii se gîndesc să se ducă la mare, la munte ori în altă parte. Dacă pierzi acuma o zi, ori pierderile se măresc, ori, pur şi simplu, poate să deie acum… sînt multe cazuri, calamităţi naturale ori altceva… aşa că oamenii zi de zi nu trebuie să piardă nici o oră. În fiecare zi să facă ceea ce e posibil de făcut.”
Grijile fermierului sînt legate de organizarea cît mai bună a secerişului: „Cea mai mare problemă e cu piesele de schimb şi cu motorina. Iaca amu stau la bancă şi aştept un credit ca să putem lua motorină. Preţurile s-au majorat faţă de anul trecut în jur de 60% şi la motorină şi la piesele de schimb şi avem probleme că adică lucrăm într-un fel pe roate. Adică ce aducem motorină o terminăm ş-apoi iară aşa. Încercăm să ne menţinem pînă cînd, nu vorbim de extindere ori de procurarea tehnicii.”
Nici Nicolae Fedea, proprietarul mai multor ha de livezi din Sireţi nu se arată deranjat de vremea caniculară, atîta timp cît se pare că situaţia de pe piaţă îi este prielnică: „Plouă, ninge dar noi trebuie să lucrăm. Încă de la înfloritul piersicilor, tot piersicul este contractat. Avem cumpărătorii noştri an de an, cu care ţinem legături strînse. Anul ista este o recoltă foarte bună şi este şi un preţ foarte bun şi adica dacă preţul este bun şi este şi piaţă de desfacere e îmbucurător pentru noi.”
Chiar dacă este mulţumit de cum îi merge afacerea, fermierul din Sireţi nu se gîndeşte deocamdată să adauge la hectarele sale noi suprafeţe de pomi, din lipsa utilajelor. Motiv invocat şi de alţi fermieri cu experienţă, care ar fi tentaţi să investească mai mult în propria afacere, dacă băncile ar fi mai „cooperante”.
Unul dintre ei este legumicultorul Victor Căpăstru din Bălăureşti, raionul Nisporeni: „Nu cer ţăranii la moment acum, nu vor să le deie granturi ori ceva, da să deie nişte credite avantajoase. Băncile îţi dau creditul şi trebuie să plăteşti dobînda lunar, graficul ăsta făcut de dînşii lunar trebuie să plăteşti dobînda, plus la asta perioada de graţie ţi-o dă de jumătate de an la creditele mai mici, la cele mai mari îţi dă cel mult pînă la 2 ani sau un an jumate. Şi de exemplu ai sădit tot viţă de vie, da ai roadă în anul patru. Unde este un sens, un rezon că a luat creditul. De aceea nu sînt plantaţiile cele care de colo se vorbeşte de sus ar vrea dar aşteptările nu-s acelea care ar fi de dorit.”
Deocamdată însă Victor Căpăstru îşi lasă planurile pe la toamnă, acum preocuparea lui este să reuşească să adune cît mai mult în pungă, pentru că niciodată nu se ştie ce surprize ar putea oferi anul care vine.
