Linkuri accesibilitate

Asemănări şi diferenţe economice moldo-române


Gara Ungheni
Gara Ungheni

PIB al Moldovei a scăzut în ultimii 20 de ani la jumătate, în timp ce în România, ţară aflată acum în UE, a crescut cu 25 de procente.


Europa Liberă: În 20 de ani Produsul Intern Brut al Moldovei a scăzut cu 50 la sută, pe când cel de peste Prut, din România a crescut cu peste 25 de procente. Există o explicaţie?


Un punct de vedere de Iurie Gotişan
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:40 0:00
Link direct



Iurie Gotişan: „Este puţin greşit să compari economia Moldovei cu cea a României din simplu motiv că acestea două ca structură sunt destul de diferite. Bine, nu încape în îndoială că economia Moldovei este la mare distanţă faţă de cea românească, însă condiţiile şi circumstanţele în evoluţia acestor două de-a lungul anilor sunt absolut diferite. Moldova a trecut printr-o criză profundă la începutul anilor 90 şi sfârşitul acestora, de altfel ca şi România, însă aceasta din urmă a ieşit mult mai uşor decât Moldova, inclusiv datorită unei deschideri pronunţate faţă de Occident. În plus, masivitatea investiţiilor străine a făcut ca România să înfrunte mult mai uşor clişeele structurale de dezvoltare. Or, deschiderea destul de mare către exterior a Republicii Moldova, comerţul extern practic valorează cât un Produs Intern Brut al ţării, precum şi dependenţa foarte mare de câţiva parteneri comerciali, în particular din Est - ca Rusia şi Ucraina, au fost printre principalii factori care au frânat dinamica economică de la noi.”

Europa Liberă: Şi totuşi, sursele arată că ambele economii, şi moldavă, şi cea română sunt la fel de consumiste.

Iurie Gotişan
Iurie Gotişan: „Nu este tocmai aşa. Spre exemplu, pe durata ultimilor trei ani, în Moldova intrau în medie pe an în jur de 1,3 miliarde de dolari de la muncitorii moldoveni din afară, aceasta constituie echivalentul a 25 la sută din Produsul Intern Brut. În plus, statistica arata că o treime din populaţia aptă de muncă lucrează peste hotare. Pe când transferurile românilor, care muncesc în afara graniţelor, nu depăşesc mai mult de 5 la sută din Produsul Intern Brut al acestei ţări. Respectiv, în România sectorul productiv satisface în proporţie de peste 50% din necesităţile ţării, pe când în Moldova în limitele a doar 20-25 la sută. Astfel, este ceva firesc acest mare decalaj în statistici pe care-l avem între valoarea exportului şi importului moldovenesc. Or, marea majoritate a banilor trimişi sunt direcţionaţi preponderent în consum, care de asemenea se regăseşte în volumul mare al importurilor. În rest, avem nivele similare ale datoriei externe, a inflaţiei, a șomajului, precum şi la alţi indicatori. Doar că nivelul salariilor este de 3-4 ori mai mare în România faţă de cele din Moldova.”

Europa Liberă: Un indice destul de convingător. Cum şi când se va schimba acest model de creştere? Dacă se va schimba.

Iurie Gotişan: „Ultimele calcule ale Ministerului Economiei arată că încet-încet modelul de creştere economică este în schimbare. Creşterea exporturilor, formarea brută de capital fix, creşterea investiţiilor interne sunt de fapt unii din factorii care indică o asemenea tendinţă. Lucrurile nu pot fi schimbate peste noapte şi eu cred că consecințele crizei economice a somat mai multe întreprinderi locale spre modernizare, spre identificarea unor noi pieţe, fapt care în timp va fi reflectat în statistici, dar şi în nivelul de trai al populaţiei şi, într-un final, în structura Produsului Intern Brut. Cred ca este mult prea devreme sa dăm nişte termene cu exactitate.”

Europa Liberă: Cât timp ar trebui să treacă ca să vorbim concret despre aceste termene?

Iurie Gotişan: „Mult va depinde de voinţa politică locală cu privire la implementarea reformelor, inclusiv a celor structurale, dar şi de deschiderea faţă de partenerii occidentali de dezvoltare, inclusiv cei instituţionali, ca Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Comisia Europeană.
Previous Next

XS
SM
MD
LG