Societatea civila din R. Moldova se face tot mai auzita, dar nu intotdeauna reuseste sa influenteze deciziile guvernarii sau sa impuna pe agenda autoritatilor preocuparile societatii. Este una din concluziile forumului organizaţiilor neguvernamentale care s-a deschis azi la Chisinau. Relateaza Lucia Diaconu.
Deşi organizaţiile obşteşti au la îndemînă mai multe pîrghii prin care ar putea să impună politicienilor standarde de bună guvernare, cum este bunăoară Consiliul Naţional de Participare de pe lîngă Guvern sau Concepţia de colaborare a societăţii civile cu Parlamentul, valorificarea acestor oportunităţi e departe de ceea ce îşi doresc fruntaşii ONG-urilor.
Iată cum explică acest lucru directorul Centrului de resurse pentru drepturile omului, Sergiu Ostaf: „Desigur că sînt interminabile procese electorale. Pe de altă parte observăm şi o anumită abordare eu aş spune incidentală din partea Guvernului a iniţiativelor societăţii civile.
Deci la un moment dat sînt salutate aceste iniţiative, sînt discutate dar nu există pînă la urmă implementarea acestor iniţiative. Pentru că se pare că guvernarea odată ce este aleasă cam pierde interes din cooperare şi cam uită de promisiunile făcute. Plus, se pare că elitele politice se consideră că sînt principalii actori în această ţară şi ei decid pînă la urmă ce-ar trebui adoptat şi ce decizie ar trebui luată.”
Sergiu Ostaf recunoaşte totuşi că o parte din vină pentru rezultate modeste ar trebui să şi le assume ong-urile, care nu şi-au concentrat eforturile asupra priorităţilor, dar au acţionat dispersate pe mai multe direcţii.
Preşedinta Consiliului Naţional de Participare Daniela Terzi-Barbăroşie pune nereuşitele pe seama dificultăţilor de ordin material pe care le au ong-urile.
Daniela Terzi-Barbăroşie: „Este o perioadă destul de grea
pentru sectorul asociativ. Donatorii devin din ce în ce mai exigenţi, unii dintre ei se retrag vădit şi atunci ong-urile sînt puse în situaţia să supravieţuiască ca să-şi ducă mandatul pînă la capăt. Şi acest lucru le taie foarte mult din aripi. Un alt lucru probabil care trebuie menţionat aici este şi felul descurajant în care periodic am fost trataţi. Felul în care nu s-a dat mai curînd curs invitaţiilor decît s-a dat şi nu am văzut mare deschidere din partea unor actori politici şi acest lucru este foarte demolizator.”
Pentru a se face mai eficiente, ong-urile trebuie să fie mai incisive şi să propună alternative, nu doar să rămînă la nivelul superficial al constatării, conchide Antoniţa Fonari, secretarul general al Consiliului Naţional al ONG.
Antoniţa Fonari: „Să construim acel cadru de politici
publice la nivel guvernamental care să ofere posibilitatea organizaţiilor neguvernamentale să-şi vîndă serviciile statului.
Ong-urile trebuie să înveţe să facă parteneriat cu businessul social-responsabil, ong-urile trebuie să înveţe să fie credibile în faţa celorlalţi cetăţeni, ca acei cetăţeni – cumătra, nănaşa, prietenul, prietena, vecinul să ofere bani prin donaţii pentru a susţine un proiect social, pentru a susţine o idee. Sînt nişte provocări foarte mari.”
Cel mai recent Barometru al opiniei publice, realizat în luna mai, arată că doar a patra parte din populaţie are încredere în organizaţiile obşteşti, un indicator pe care activiştii moldoveni îl consideră extrem de modest în comparaţie cu încrederea de care se bucură invariabil biserica – peste 80 la sută.
