Uniunea Europeană a extins sancţiunile economice împotriva Republicii Belarus, pentru a convinge regimul de la Minsk să renunţe la persecutarea opoziţiei. Miniştrii europeni de externe au adăugat nume noi pe lista oficialilor beloruşi sancţionaţi, au impus un embargo la comerţul cu armament şi au decis să aplice sancţiuni unor companii beloruse. Alexandru Eftode rezumă relatarea corespondentului Europei Liber, Rikard Jozwiak:
Uniunea Europeană a decis pentru prima dată să sancţioneze companii beloruse. Reuniţi la Luxembourg luni, miniştrii europeni de externe au selectat trei firme profitabile: producătorul de arme Beltechexport, furnizorul de servicii în comunicaţii BT Telecommunications şi firma de jocuri de noroc Sport-Pari. Toate îi aparţin unuia dintre cei mai bogaţi beloruşi, Vladimir Peftiev, consilierul economic al preşedintelui Alyaksandr Lukaşenka.
Patru indivizi, inclusiv Peftiev, au fost adăugaţi pe lista beloruşilor cu interdicţie de călătorie în Uniunea Europeană care numără 188 de oameni incluzându-l pe liderul belorus, toţi oficialii apropiaţi şi câţiva judecători. În afară de interdicţie de vize, indivizilor sancţionaţi li se aplică şi îngheţarea conturilor în ţările europene, dacă le au.
În privinţa companiilor este prevăzută îngheţarea activelor din străinătate, iar nici o firmă europeană nu va avea dreptul să facă afaceri cu ele.
O a treia sancţiune aprobată de miniştrii europeni de externe este introducerea embargoului la vânzarea armelor către Republica Belarus descrise ca „materiale care pot fi folosite pentru represalii interne”.
Lista sancţiunilor aplicate de Uniunea Europeană regimului de la Minsk s-a lungit în cursul acestui an. A fost un răspuns direct la persecuţiile lansate de autorităţi după protestele din decembrie faţă de realegerea preşedintelui Lukaşenka, persecuţii soldate numai luna trecută cu întemniţarea a trei foşti candidaţi prezidenţiali.
Printre ţările europene a existat de la bun început un consens larg că trebuie să se întreprindă ceva în semn de răspuns, dar unele ţări ca Italia şi Letonia au fost rezervate în privinţa unor măsuri aspre.
Letonia îşi exprimase îngrijorarea că sancţiunile împotriva firmelor beloruse vor aduce prejudicii afacerilor letone din Belarus. Luni, discuţiile au fost atât de înfierbântate printre ambasadorii europeni în dimineaţa zilei, încât aceştia au lăsat pe seama miniştrilor de externe să decidă seara ce e de făcut.
Ministrul finlandez pentru afaceri europene, Alexander Stubb a explicat că sancţiunile sunt o chestiune delicată. Pot avea două tăişuri şi lovi şi în populaţia belorusă pe care sunt menite, în ultimă instanţă, să o pună la adăpost. „Sancţiunile nu funcţionează mereu sută la sută. Uneori produc efectul scontat, alteori nu”, a spus Stubb.
Sancţiunile europene au venit într-un moment în care Republica Belarus asteaptă un răspuns de la FMI: îi acordă sau nu un împrumut salvator pentru a putea depăşi o gravă criză financiară. Câţiva europarlamentari ceruseră ţărilor membre să intervină pe lângă Fond pentru a condiţiona ajutoarele financiare de eliberarea deţinuţulor politici din Belarus. Dar Uniunea Europeană este rezervată, iar subiectul nu a fost abordat la discuţiile de luni.
Însă, Uniunea Europeană a revizuit rolul Băncii Europene de Investiţii şi a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Primei bănci i s-a cerut să se abţină de la operaţiuni în Belarus înainte ca Uniunea Europeană să poată face „o evaluare suficient de pozitivă a situaţiei drepturilor omului şi supremaţiei legii”. Cea de-a doua bancă a spus chiar ea că îşi va redirecţiona asistenţa acordată autorităţilor centrale de la Minsk spre actori non-statali şi locali - o decizie salutată de miniştrii europeni de externe.
