Parlamentul European a sustinut miercuri intrarea Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen votand cu 487 de voturi pentru, 77 impotriva si 29 abtineri raportul europarlamentarului de centru dreapta Carlos Coelho.
Cu o zi inainte, in briefingurile traditionale de presa, liderii principalelor grupuri politice, popularii-PPE, Socialistii si Democratii si ALDE-liberalii, au declarat ca se asteapta la un vot pozitiv.
România şi Bulgaria mai fac un pas spre Schengen
In timpul dezbaterii de marti seara, scepticii au vorbit despre o lipsa de incredere in cele doua state, iar optimistii despre eforturile laudabile ale Bucurestiului si Sofiei pentru indeplinirea criteriilor Schengen.
Europarlamentarii au cerut evitarea aplicarii unor standarde duble in Uniunea Europeana, in cazul in care criteriile de evaluare se schimba chiar in timpul procesului de aderare.
Desi nu au fost majoritare, criticile, care au venit din partea unor europarlamentari din Italia, Marea Britanie Danemarca sau Olanda, au fost radicale.
Un eurodeputat italian a comparat Romania si Bulgaria cu „gaurile din schweitzerul european”, in timp ce un altul, din Olanda, a spus ca „Bucurestiul si Sofia sunt corupte, nu sunt demne sa faca parte din spatiul Schengen si nu ar trebui admise niciodata”.
Coruptia este un motiv de ingrijorare insa, pe langa faptul ca fenomenul se regaseste in toate statele membre, nu este un criteriu de aderare, a spus raportorul Carlos Coelho.
Atat el cat si comisarul pentru justitie Cecilia Malmström au declarat ca Bulgaria si Romania sunt pe deplin pregatite tehnic si trebuie felicitate pentru eforturile depuse.
Rezultatul votului arata ca cei mai multi europarlamentari sunt convinsi ca lucrurile asa stau, a spus miercuri dupa vot, vicepresedintele grupului socialist, Hannes Swoboda.
Atat comisarul pentru justitie si afaceri interne Cecilia Malmström cat si reprezentanta Consiliului Enikö Göry au aratat ca urmatorul obiectiv al institutiilor europene este deciderea unui calendar clar si transparent de aderare.
Desi votul Parlamentului este unul consultativ el ofera o imagine preliminara asupra felului in care ar putea sa se produca votul in Consiliu. Totusi, trebuie precizat ca este de ajuns ca un singur stat membru sa se opuna pentru ca largirea Schengen sa fie amanata.
Membrii Parlamentului European asteapta ca sefii de stat si de guvern sa tina cont in cadrul Consiliului de faptul ca votul parlamentului reprezinta punctul de vedere al celor 500 de milioane de cetateni europeni.
Vicepresedintele PPE, europarlamentarul german Manfred Weber, a spus ca exista sansa ca in Consiliu sa se opteze pentru integrare „pas cu pas”: „in toamna sa fie deschis capitolul aerian, aeroporturile, iar la inceputul anului viitor frontierele terestre”, a declarat acesta.
Potrivit unor europarlamentari, cea mai realista varianta ar fi deschiderea, in primavara anului viitor, a frontierelor aeriene, capitol la care si Romania si Bulgaria sunt pregatite.
In randul oficialilor UE exista o varietate de opinii: exista optimisti care sunt convinsi ca Romania si Bulgaria ar fi pana la sfarsitul anului membre Schengen, insa cei care nu vad cu ochi buni largirea Schengen, cred ca cele doua tari ar mai trebui testate cativa ani de zile, timp in care sa isi rezolve problemele cu coruptia si criminalitatea.
