Linkuri accesibilitate

Responsabilizarea judecătorilor, eşuată?


Curtea Constituţională
Curtea Constituţională

Judecătorul Curţii Constituţionale Victor Pușcaș, răspunde întrebărilor lui Vasile Botnaru.


Curtea Constituţională a invalidat nişte amendamente de anul trecut la Legea statutului judecătorului. Amendamente care prevedeau sancţionarea disciplinară şi de altă natură a judecătorilor ale căror hotărâri au fost ulterior condamnate la CEDO. Preşedintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere a ţinut să precizeze că nu atât consfinţirea prin lege a responsabilităţii magistratului este neconstituţională. Neconstituţionale ar fi amendamentele, aşa cum au fost formulate. Vasile Botnaru a stat de vorbă cu Victor Puşcaş, judecător la Curtea Constituţională:


Judecătorul CC Victor Puşcaş răspunde întrebărilor lui Vasile Botnaru
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:27 0:00
Link direct



Victor Puşcaş: „Mai întâi trebuie să citim cum este scris în lege, ca să fie înţeles pentru ce s-a propus ca judecătorul să fie atras la răspundere. Este vorba de emiterea unei hotărâri, care ulterior a fost recunoscută de Curtea Europeană a
Însuşi faptul că a fost condamnată Republica Moldova la CEDO cred că nici pe de parte nu poate servi ca temei, pentru a-l atrage la răspundere pe judecător...

Drepturilor Omului drept hotărâre, prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Adică, însuşi faptul că a fost condamnată Republica Moldova la CEDO, indiferent, este vinovat judecătorul sau nu este vinovat judecătorul, exista posibilitatea de a-l atrage la răspundere, ceea ce nu este corect. Însuşi faptul că a fost condamnată Republica Moldova la CEDO cred că nici pe de parte nu poate servi ca temei, pentru a-l atrage la răspundere pe judecător. Alta e că dacă judecătorul a fost vinovat, adică a încălcat grav legea, sau legea a fost încălcată cu neglijenţă şi prin aceasta au fost cauzate persoanei prejudicii materiale sau morale esenţiale, numaidecât judecătorul poate fi atras la răspundere.”

Europa Liberă: Cum poate fi probată această neglijenţă evidentă? Până acum n-a fost probată niciodată.

Victor Puşcaş

Victor Puşcaş: „Eu vă dau un exemplu – când eu lucram în calitate de preşedinte al Consiliului Suprem al Magistraturii am atras la răspundere disciplinară un judecător din sectorul Râşcani, pentru că a pedepsit o cetăţeancă cu arest de şapte zile pentru faptul că a săvârşit huliganism de cea mai mică însemnătate, neluând în consideraţie faptul, că această cetăţeancă avea un copil minor. Iar legea interzice ca să fie pedepsite cu arest mamele, care au copii minori. Şi acel judecător a fost atras la răspundere. Iată ce este neglijenţa gravă, că n-a citit legea. Şi a fost atras la răspundere.”

Europa Liberă: Domnule Puşcaş, în societate există totuşi o senzaţie că membrii Curţii Constituţionale au luat o decizie în favoarea corporaţiei, în favoarea tagmei de judecători. Cum poate fi găsită o sită mai deasă pentru aceste abuzuri, despre care vorbiţi Dumneavoastră?

Victor Puşcaş: „Aceste probleme ţin de competenţa persoanelor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care au obligaţiunea de a intenta procedurile disciplinare în privinţa judecătorilor, iar Colegiul de disciplină este obligat să examineze aceste materiale şi să ia deciziile respective. Este o procedură stabilită prin lege, care nu poate fi încălcată de nimeni.”

Europa Liberă: Adică există sunt suficiente pârghii pentru asta?

Victor Puşcaş: „Bineînţeles, există pârghii suficiente pentru a-i atrage pe judecători la răspundere disciplinară. Eu aş spune că dacă un judecător este pedepsit disciplinar, el n-ar trebui să lucreze mai departe judecător.”

Europa Liberă: În cazul acestei legi, pe care Dumneavoastră aţi dezavuat-o, legiuitorul a fost bine intenţionat – să pună stavilă în faţa unor dosare, care au adus faimă proastă Republicii Moldova. Totuşi, la modul practic, că Dumneavoastră sunteţi un magistrat cu experienţă, cum poate fi curmată, oprită sursa asta de condamnări a Republicii Moldova?

Victor Puşcaş: „Bineînţeles că şi eu, şi toţi judecătorii constituţionali, şi toţi cetăţenii Republicii Moldova doresc să avem o justiţie corectă, imparţială, o justiţie, care să facă dreptate potrivit legii. Însă condamnările la CEDO nu pot fi evitate. Vă atrag atenţia că în Republica Moldova există un sistem judiciar din câteva trepte. N-ar fi mai bine să fie numai o singură treaptă? Să zicem numai o judecătorie. Dar există şi
Dacă vor exista factori, care vor dezvolta la judecător şovăiala, servilismul, teama faţă de putere mai ales, atunci justiţie noi n-o să avem. Judecătorul trebuie absolut liber să ia decizia în conformitate cu legea şi cum îi dictează propria lui conştiinţă, sovestea...

Curtea de Apel, există şi Curtea Supremă de Justiţie şi atunci s-ar putea să fie pusă întrebarea: dar dacă a fost anulată de către Curtea de Apel hotărârea judecătoriei, atunci să fie atras la răspundere judecătorul. Nu ar fi corect. Poate şi trebuie să fie atras la răspundere judecătorul numai atunci, când a încălcat grav lege, când intenţionat a încălcat legea. Sau când a demonstrat o neglijenţă gravă, numai atunci poate fi atras la răspundere. Dacă vor exista careva factori, care vor dezvolta la judecător şovăiala, servilismul, teama faţă de putere mai ales, sau de alţi factori, atunci justiţie noi n-o să avem. Judecătorul cu adevărat el trebuie absolut liber să ia decizia în conformitate cu legea şi cum îi dictează propria lui conştiinţă, sovestea. Când se vorbeşte la noi că iată – corupţie, corupţie, corupţie, asta înseamnă că dacă există corupţie în rândurile judecătorilor, atunci sunt atâtea organe de stat, care trebuie să pună la punct situaţia. Dar de ce nu se face lucrul acesta? Eu cred că mai des trebuie să fie înaintate asemenea întrebări. Dacă există – de ce nu sunt atraşi la răspundere? Legislaţia în vigoare permite să fie atraşi la răspundere penală, administrativă, materială, disciplinară orice judecător, dar numai atunci când a încălcat legea, atunci când intenționat, prin rea voinţă sau prin neglijenţă gravă a încălcat legea. Eu la altceva am vrut să atrag atenţia – dreptul discreţionar al judecătorului de a rezolva problema. Sunt adoptate legi, dar nu este totul prevăzut în lege, încă trebuie judecătorul ca să cunoască dreptul, care are mii de ani, când s-au dezvoltat instituţiile dreptului. Chiar dacă şi nu există lege, înseamnă că trebuie să rezolve potrivit Constituţiei. Nu este prevăzut nici în Constituţie – atunci să caute tratatele internaţionale, la care Republica Moldova este parte. Dar orice litigiu trebuie să fie rezolvat imparţial şi obiectiv.”

Europa Liberă: Vă cunoaştem ca pe o persoană, care sprijiniţi atribuirea Curţii Constituţionale unor funcții de preluare a dosarelor privind încălcarea drepturilor omului. Continuaţi să credeți că e nevoie de această atribuţie a Curţii?

Victor Puşcaş: „Eu socot că cetăţenii Republicii Moldova trebuie să dispună de posibilitatea de a se adresa direct la Curtea Constituțională, dacă socot că au fost încălcate drepturile constituționale chiar şi printr-o hotărâre a instanţei de judecată. Până a se adresa la CEDO ar fi foarte bine pentru sistemul judiciar din Republica Moldova şi îndeobşte pentru societate, ca cetățenii să se poată adresa direct la Curtea Constituţională.”

Europa Liberă: Domnule Puşcaş, dar asta înseamnă patru milioane de cetăţeni, potenţial contestatari ai normelor constituţionale. Dacă deschideţi poarta pentru fiecare cetăţean, asta înseamnă că fiecare va avea dreptul să citească Constituţia în felul său.

Victor Puşcaş: „Păi, iată aşa argumente şi dezorientează opinia publică. Eu vă voi aduce două exemple: în Statele Unite ale Americii Judecătoria Supremă primeşte anual câte 15 mii de cereri privind violarea Constituţiei, însă ia spre examinare numai 90-100 de plângeri, de cereri, iar restul le restituie. Aşa e şi în Germania, aşa e şi în multe ţări, adică există mecanisme speciale de admisibilitate, ca să fie luate spre examinare numai acele cereri care sunt întemeiate. De fapt, aşa procedează şi Curtea de la Strasbourg. Doar din partea Republicii Moldova sunt câteva mii de cereri, dar sunt luate spre examinare numai câteva, acelea care cu adevărat conţin violarea Convenţiei. Aşa cred că trebuie să fie format un mecanism şi în Republica Moldova.”

Europa Liberă: În ultimă instanţă un asemenea mecanism ar trebui să aducă la restabilirea oamenilor în drepturi? Sau la îmbunătățirea Constituţiei, la îmbunătăţirea procedurilor de înfăptuire a justiţiei?

Victor Puşcaş: „Are importanţă în toate aspectele şi iată am să aduc un exemplu: Curtea Constituţională a recunoscut constituțională o prevedere din articolul 111 din Codul Muncii. Săptămâna aceasta o să fie publicată hotărârea, să atrageţi atenția. A fost sesizată o reglementare, care nu prevedea, chipurile, toate categoriile de
Potenţialul Curţii Constituţionale eu socot că trebuie să fie folosit mai pe larg, să i se dea posibilitatea şi alte atribuţii care vor duce numai la îmbunătăţirea sistemului juridic şi de protejare a drepturilor omului în Republica Moldova...

cetăţeni, care au dreptul ca să nu lucreze în zilele de sărbătoare, iar zilele de sărbătoare să fie plătite. Curtea Constituţională a recunoscut constituţională, dar a înaintat o adresare în Parlament, pentru că analiza gramaticală şi logică a sintagmei contestate poate fi înţeleasă în diferit sens, în diferit mod. De aceea trebuie să fie o claritate – ea de fapt e constituţională, dar trebuie să fie schimbată redacţia. Curtea Constituţională a trimis Parlamentului mai multe adresări, care au fost realizate şi care duc la îmbunătăţirea şi a legislaţiei, şi la crearea mecanismelor de protejare a drepturilor omului. Şi aş aduce un exemplu: la inițiativa Curţii Constituţionale a fost prezentată în Parlament necesitatea reglementării ajutorului juridic din partea statului direct şi a fost adoptată legea respectivă. Potenţialul Curţii Constituţionale eu socot că trebuie să fie folosit mai pe larg, să i se dea posibilitatea, şi alte atribuţii care vor duce numai la îmbunătăţirea sistemului juridic şi de protejare a drepturilor omului în Republica Moldova.”
XS
SM
MD
LG