Angajamentul coaliţiei de guvernământ de a obţine responsabilizarea judecătorilor prin măsuri hotărâte deocamdată rămâne neonorat. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale care apără drepturile omului constată că justiţia continuă să furnizeze decizii şi hotărâri vădit ilegale şi care încalcă drepturile omului.
Magistraţii încalcă statul de drept
Unul dintre cele mai semnificative este dosarul lui Mihai Corsacov, care ajuns la CEDO, i-a adus Moldovei prima condamnare pentru aplicarea torturii de către poliţişti. Culmea este, susţine juristul Ion Guzun, că poliţiştii care l-au făcut invalid pe Corsacov nu mai pot fi pedepsiţi, deoarece a expirat termenul de prescripţie. Iar asta – din cauza judecătorilor care au tărăgănat examinarea cauzei.
Ion Guzun: „Băiatul a fost maltratat de către poliţişti. Moldova a fost recunoscută vinovată pentru violarea dreptului la libertate şi integritate fizică, băiatul a fost bătut, maltratat. Acum este invalid, este certificat medical. Atât de mult au durat aceste proceduri de intentare a dosarelor penale că a expirat termenul de intentare a unui dosar penal împotriva poliţiştilor. Reiese că nu sunt responsabili nici judecătorii, nici poliţiştii. Iar noi, cetăţenii de rând, foarte repede mergem prin instanţe, ni se aplică amenzi, suntem condamnaţi şi apare o diferenţă de echitate. Anumite grupuri, clanuri, grupuri profesionale nu poartă răspundere conform legii, deşi legea stabileşte că toţi suntem egali în faţa legii, iar cetăţeanul de rând într-un an este examinat şi condamnat”.
Atunci când li se reproşează că au pronunţat hotărâri declarate de CEDO ilegale, judecătorii se apără, spunând că au judecat în baza probelor din dosar. Juriştii spun însă că de cele mai multe ori, în cazurile ajunse la CEDO, se constată că probele ridicau mari semne de întrebare în ce priveşte corectitudinea dobândirii lor. Iar judecătorii au omis cu bună ştiinţă să verifice asemenea suspiciuni. Din nou, Ion Guzun:
Ion Guzun: „Judecătorii zic că noi am emis hotărâri în baza probelor aduse. Oare nu îţi apare la un moment dat ideea că anumite probe au fost dobândite ilegal, sau au fost anumite presiuni fizice sau psihice asupra persoanei respective. Corsacov era adus ţinut de sub braţ de doi poliţişti. Procurorul a zis că el se preface. În ghilimele, - spun, - el „se preface”, deja pentru toată viaţa”.
Cu excepţia judecătorului de instrucţie Dorin Popovici, care a fost demis, alţi judecători care au comis încălcări în zecile de dosare intentate protestatarilor din 7 aprilie 2009 au rămas nesancţionaţi, mai spune Ion Guzun. Faptul este cu atât mai evident cu cât în rândul procurorilor au fost aplicate mai multe sancţiuni, inclusiv demiteri legate de evenimentele din aprilie 2009.
Structura care recepţionează reclamaţiile cu privire la activitatea judecătorilor este Consiliul Superior al Magistraturii, însă ca o plângere să se transforme într-o sancţiune, unul dintre membri trebuie să o verifice, la indicaţia preşedintelui Consiliului şi să iniţieze o acţiune disciplinară. Abia dupa aceasta acţiunea este examinată de Colegiul Disciplinar care recomandă sancţiunea. Deocamdată nu se ştie din ce motive, în foarte puţine cazuri în baza plângerilor sunt iniţiate acţiuni disciplinare, spune preşedintele Colegiului Disciplinar, Nicolae Roşca. Soluţia pe care o vede Nicolae Roşca este schimbarea modalităţii de a numi membrii Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi o mai mare rigurozitate în numirea judecătorilor în funcţie.
Nicolae Roşca: „Statul trebuie să promoveze în calitate de judecător pe cei mai buni reprezentanţi ai săi. Şi dacă reprezentanţii statului nu adoptă hotărârile corect, statul este cel care trebuie să ducă responsabilitatea. Eu cred că problema cea mai principială pentru noi este că în calitate de judecători astăzi nu sunt promovaţi oameni după criterii profesionale, dar şi morale, personale pe care le au”.
Anul trecut, la CSM au fost depuse peste 2000 de plângeri împotriva magistraţilor, dar Colegiul Disciplinar a examinat 52 de acţiuni disciplinare, dintre care doar 13 s-au soldat cu avertismente sau mustrări, într-un caz s-a propus demiterea judecătorului, iar restul acţiunilor au fost respinse sau suspendate. Nicolae Roşca spune că schimbarea componenţei Consiliului Superior al Magistraturii nu a adus îmbunătăţiri în ce priveşte tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor care comit încălcări. Membrii actualului Consiliu continuă să îi îngradească pe colegii lor de răspundere chiar şi atunci când ajung la concluzii sigure că au fost comise încălcări, spune preşedintele Colegiului Disciplinar.
Am încercat să discutăm la acest subiect şi cu preşedintele nou ales al Consiliului Superior al Magistraturii, Nicolae Timofti. Însă pe tot parcursul săptămânii trecute nu am reuşit să luam legătura cu el. Vom reveni la acest subiect cu un punct de vedere al CSM în una din rubricile viitoare.
