Linkuri accesibilitate

„Şi pentru Transnistria se vor găsi soluţii”


În ediţia de astăzi: un interviu cu consilierul în Bundestagul german Martin Sieg şi opinii ale locuitorilor Transnistriei despre soarta micului business din regiune.


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întâi însă buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.


Dialoguri transnistrene
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:00 0:00
Link direct



----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Liderul administraţiei transnistrene Igor Smirnov l-a criticat pe premierul Republicii Moldova Vlad Filat pentru că a lăsat fără atenţie invitaţia sa de a avea o întrevedere oficială pe 28 aprilie la Bender. Smirnov a spus că nu a primit nici un răspuns de la Filat, ceea ce îl face să creadă că actualul guvern de la Chişinău nu pare interesat în dialogul cu Tiraspolul.

Premierul Filat declarase anterior că este gata să se întâlnească cu Smirnov pe 15 mai la Tiraspol într-o atmosferă informală la un meci de hockey. De când este premier, Filat s-a mai întâlnit de două ori cu Smirnov la meciuri de fotbal pe stadionul Sheriff de la Tiraspol. El a declarat însă de mai multe ori că discuţii oficiale pot fi purtate numai în cadrul reluării negocierilor de rezolvare a problemei transnistrene în formatul 5+2.

„A venit timpul să readucem negocierile privind Transnistria într-un format oficial”, consideră ambasadorul cu misiuni speciale din ministerul de externe al Federaţiei Ruse, Serghei Gubarev, responsabil de problematica transnistreană. Într-un interviu pentru ziarul Kommersant el a declarat că „în actuala situaţie nu pot exista învingători: nici Chişinăul, nici Tiraspolul nu vor putea să-şi satisfacă ambiţiile”. „Soluţia poate fi doar compromisul pe care trebuie să îl elaboreze părţile în conflict. Dacă vrem să eliminăm tensiunile din această parte a Europei, trebuie să apropiem cât mai repede situaţia de reglementarea ei”, a spus Gubarev.

Referindu-se la poziţia Tiraspolului, care pledează exclusiv pentru independenţă, diplomatul rus a declarat că „Transnistria va putea să trăiască separat de Moldova numai dacă va zbura pe lună. Tiraspolul trebuie să construiască relaţii cu Chişinăul şi acest lucru este posibil doar pe calea dialogului”. El a adăugat că poziţia Moscovei, a Kievului, Bruxellesului şi Washingtonului constă în menţinerea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova ca stat suveran şi neutru, în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional. Negocierile oficiale în formatul 5+2 au fost întrerupte în martie 2006. În ultimii doi ani s-au purtat numai consultări în acest format. În ciuda aşteptărilor, la ultima rundă de la Viena, nu s-a reuşit reluarea oficială a negocierilor. Următoarea rundă va avea loc la Moscova în luna iunie.

Uniunea Europeană l-a criticat pe ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, pentru faptul că a vizitat regiunile Abhazia şi Osetia de Sud fără aprobarea Georgiei. Într-o declaraţie a comisarului pentru politică externă Catherine Ashton se reafirmă sprijinul Uniunii Europene pentru integritatea teritorială a Georgiei. Amintim că la Tskhinvali, Lavrov a vorbit despre ceea ce el a numit „provocările militare” din partea autorităţilor georgiene şi a criticat din nou regimul preşedintelui pro-occidental Mikail Saakashvili. Lavrov a promis „sprijin necondiţionat” populaţiei civile din cele doua regiuni separatiste ale Georgiei, recunoscute drept state independente de Moscova, după războiul ruso-georgian din 2008.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Un sondaj realizat recent de institutele IMAS şi Viitorul arată că două treimi dintre moldoveni ar spune „da” integrării europene, dacă s-ar organiza un referendum naţional, iar unul din trei moldoveni crede că Republica Moldova se va integra în UE în următorii cinci ani. Cât de realiste sunt aceste aşteptări şi care sunt şansele Republicii Moldova să adere în viitorul apropiat la comunitatea europeană?

Sunt întrebări pe care Diana Răileanu i le-a adresat invitatului ediţiei de astăzi, Martin Sieg, consilier parlamentar german pentru politică externă şi securitate.

Martin Sieg

Martin Sieg: „Guvernul Republicii Moldova şi în special Ministerul de Externe au reuşit până acum să sporească interesul Bruxelles-ului asupra ţării dar, în acelaşi timp, să creeze şi aşteptări. Întrebarea pentru Republica Moldova va fi cum în interiorul ţării vor fi realizate reformele negociate cu Bruxelles.

Vreau să spun că integrarea ţării în Uniunea Europeană va fi obţinută aici, în Republica Moldova, printr-o realizare consecventă a reformelor. Este un proces dificil care necesită resurse administrative competente. Nu va fi un proces care va decurge rapid. Este nevoie de multă voinţă politică deoarece vor exista şi perdanţi. Cu siguranţă însă vor fi mai mulţi câştigători. Contează foarte mult capacitatea guvernului de a acţiona şi de a menţine stabilitatea în ţară. Guvernului de la Chişinău are o şansă istorică. Însă în următorii doi-trei ani sunt aşteptate din partea autorităţilor de aici mai multe reforme cu rezultate pozitive.”

Europa Liberă: Mai devreme aţi spus că în procesul de integrare europeană al Republicii Moldova vor exista şi perdanţi. La ce anume v-aţi referit?

Martin Sieg: „Dacă vorbim despre economia de piaţă, domeniu în care Republica Moldova s-a angajat să realizeze mai multe reforme, trebuie să înţelegem că o economie de piaţă sănătoasă presupune mai multă concurenţă în interiorul ţării. Desigur vorbim şi de o concurenţă puternică pentru întreprinderile care vor dori să ajungă pe piaţa Uniunii Europene.

Să ne referim, de exemplu, la agricultură, care este un punct forte al Republicii Moldova. Liberul export al produselor moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene nu înseamnă că orice întreprinzător va putea duce marfă în UE. Există anumite standarde care trebuie respectate. Acest lucru necesită, desigur, investiţii tehnice şi este nevoie ca în interiorul ţării să funcţioneze instituţiile menite să controleze acest proces. În concluzie, Republica Moldova va avea foarte mult de câştigat de pe urma integrării europene, însă este nevoie de schimbări. Trebuie să recunoaştem că pentru unii aceste schimbări vor fi mai dureroase, tocmai de aceea este nevoie de voinţă politică.”

Europa Liberă: Unii experţi de la Chişinău spun că în Republica Moldova crizele politice au un caracter cronic, în special criza constituţională. Cum influenţează aceste crize relaţia Moldovei cu UE?

Martin Sieg: „Pentru început, atenţia la Bruxelles a fost atrasă anume prin reformele politice care au avut loc în Republica Moldova în ultimii doi ani. Există şi aşteptări sporite că partidele politice care se află la guvernare vor soluţiona criza constituţională. Uniunea Europeană aşteaptă o guvernare aptă de a activa, o guvernare care să nu fie realeasă în fiecare an, ci una care să poată planifica şi realiza reforme pentru un mandat complet. Dacă vorbim despre influenţa crizei constituţionale asupra relaţiei Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, am impresia că la Chişinău există un consens între toate partidele politice.

Domnul Voronin, atunci când era în fruntea ţării, pleda pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. La acel moment, eurointegrarea era şi prioritatea partidului pe care îl conduce. Astăzi, Republica Moldova este guvernată de o coaliţie care se numeşte Alianţa pentru Integrare Europeană. Prin urmare, înţeleg că la nivel de partide există un consens. Autorităţile de la Chişinău trebuie să înţeleagă că Republica Moldova trebuie să întreprindă mai multe reforme importante pentru dezvoltarea ţării dar şi pentru integrarea ei în Uniunea Europeană. Pentru aceasta este necesară depăşirea crizei constituţionale.”

Europa Liberă: Dle Sieg, în opinia dvs, Republica Moldova se poate integra în Uniunea Europeană cu sau fără regiunea transnistreană?

Martin Sieg: „Înainte ca Republica Moldova să fie acceptată în Uniunea Europeană, va fi necesar probabil soluţionarea conflictului transnistrean. Uniunea Europeană nu va repeta greşeala să accepte o ţară cu un conflict nerezolvat în interior. Conflictul din Cipru nu este un precedent ci un exemplu care nu trebuie să se repete. Bineînţeles că pentru soluţionarea conflictului transnistrean e nevoie de timp. Chiar şi la întrebarea când Republica Moldova va fi acceptată ca membru în Uniunea Europeană, răspunsul va fi: mai este nevoie de timp.

Până atunci Republica Moldova trebuie să preia părţi din acquisul comunitar. Mă refer la reformele de care Republica Moldova are nevoie în propriul interes. Aceste reforme vor întări statul de drept, democraţia, economia ţării şi în paralel vor favoriza procesul de aderare a ţării la UE.

Majoritatea reformelor pe care s-a angajat Republica Moldova să le realizeze nu are nici o legătură cu soluţionarea conflictului transnistrean, deci nu văd nici o piedică pentru ca Republica Moldova să ducă la bun sfârşit ce şi-a propus. La final se va găsi şi pentru conflictul transnistrean o soluţie.”

Europa Liberă: Guvernul de la Chişinău şi-a propus să obţină un regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană până la finele anului 2012. Cât de real vi se pare acest termen?

Martin Sieg: „Guvernul Republicii Moldova şi Ministerul de Externe au progresat în procesul de negocieri cu Uniunea Europeană a regimului liberalizat de vize. Personal nu am crezut că totul va decurge atât de rapid. Tocmai de aceea am mare încredere în partea moldoveană. Eu cred că tot ce şi-a propus guvernul de la Chişinău ar putea fi realizat în 18 luni. Însă ar mai trebui de adăugat că în Uniunea Europeană există mai multe stereotipuri ce se referă la Republica Moldova. Ea este foarte des comparată cu Ucraina şi Federaţia Rusă.

Din cauza diferenţelor de bunăstare între ţările UE şi Republica Moldova, unele state europene sunt îngrijorate că liberalizarea regimului de vize va favoriza o emigrare masivă a cetăţenilor moldoveni în Uniunea Europeană. Când anume va exista un consens între cele 27 de ţări ale UE privind liberalizarea regimului de vize cu Republica Moldova, este greu de prevăzut. Cred însă că până atunci autorităţile de la Chişinău vor realiza toate reformele necesare astfel încât să poată cere liberalizarea regimului de vize.”

Europa Liberă: Recent liderul PCRM, Vladimir Voronin, a acuzat partidele aflate la guvernare că ar transforma „integrarea europeană a Republicii Moldova în integrare euroatlantică”. E posibil aşa ceva?

Martin Sieg: „Acum trei ani mi-l amintesc pe domnul Voronin spunând că îşi doreşte integrarea europeană a Republicii Moldova. Integrarea europeană era şi o prioritate a guvernului cât PCRM a fost în fruntea statului. Însă nu mi-l amintesc pe dl Voronin să-şi fi dorit şi integrarea în NATO. Nu există o legătură între integrarea europeană şi cea euroatlantică. NATO şi UE sunt două organizaţii diferite şi necesită procese de integrare diferite. Statutul de membru al acestor două organizaţii necesită procese şi criterii de integrare diferite.

Există ţări membre UE dar care nu sunt membre NATO, de exemplu Irlanda, Suedia, Finlanda sau Austria. Unii pot face o legătură între integrarea europeană şi cea euroatlantică, pentru că ţările care au aderat la UE în ultimii zece ani, au devenit anterior membre NATO. Însă este vorba doar de coincidenţă. Aderarea la Alianţa Nord-Atlantică nu a fost niciodată o condiţie. Dacă Republica Moldova vrea să adere la Uniunea Europeană şi nu la NATO, asta înseamnă că Republica Moldova va adera la UE şi nu la NATO.”

Radu Benea: Opinia lui Martin Sieg, consilier parlamentar german pentru politică externă şi securitate.

---------------------------------------------------------------------------------------

În ultimul timp, administraţia de la Tiraspol a vorbit despre criza economică în care se află regiunea din stânga Nistrului, despre ajutorul financiar al Rusiei, fără de care nu ar putea fi acoperite nici cheltuielile de bază: salarii, pensii, ajutoare. Dar care este relaţia administraţiei Smirnov cu acea parte a economiei care ar putea fi un colac de salvare: micul business, micile afaceri ? Un Vox pop realizat pe malul stâng al Nistrului:


„Pur şi simplu, cred că nu trebuie să existe ingerinţe în economia de piaţă. E necesar ca oamenii de afaceri să aibă libertate, să nu se facă presiuni legislative sau birocratice. Numai după asta micul business va putea să se dezvolte. În plus, rata dobânzii la banca centrală este prea ridicată. Respectiv, creditele la băncile comerciale sunt şi mai scumpe şi, practic, inaccesibile pentru micul business sau chiar şi persoanele fizice. Cu asemenea dobânzi, riscul falimentului e foarte mare. Creditarea trebuie să fie ca în Japonia, la o dobândă nu mai mare de 0,5 la sută”.

„Statul se gândeşte numai la sine şi nu la oameni. Peste tot serviciile sunt cu plată, peste tot trebuie să dai şpagă, să te descurci cum poţi, altfel n-ai nici o şansă. Nu văd nici un ajutor din partea statului, nu numai în privinţa micului business, dar şi în toate domeniile”.

„Personal, nu am nici un business, însă văd cât de greu le este oamenilor. Probabil, ceva trebuie să se schimbe în mod radical - mentalitatea, inclusiv a celor ce ne conduc”.

„Absolut nici un sprijin şi nici un ajutor. Am senzaţia că pur şi simplu ne sugrumă. Este greu să începi şi să dezvolţi o afacere, iar cu impozitele pe care le avem e pur şi simplu imposibil. Pentru mine preţul patentei de întreprinzător este prea mare. Eu nu am de unde să-l plătesc. La fel şi arenda. Taxele sunt incredibil de mari”.

„Avem probleme în acest domeniu, dar aş vrea să spun că există încercări de a schimba situaţia. Spre exemplu, în noul Soviet suprem este un comitet special pentru problemele businessului mic şi mijlociu în care activează tineri competenţi şi ambiţioşi. Aşa că problemelor respective li se acordă suficientă atenţie. Dacă există condiţii adecvate sau nu? E o chestiune specifică ce ţine de mentalitatea noastră. Transnistria îşi urmează propria cale, de aceea totul va depinde de oameni. Dacă lumea va dori să schimbe lucrurile şi dacă se va vorbi despre asta la toate nivelele eu cred că situaţia se va schimba”.

„Businessul mic şi mijlociu este baza oricărei economii. La noi însă i se acordă o atenţie insuficientă. Dacă economia e la ananghie, înseamnă că statul nu face tot ce îi stă în puteri. Problemele businessului nostru sunt legate de problemele de la vama noastră. Mulţi se plâng că acolo se percep taxe neoficiale. Cred că statul ar trebui să se lămurească întâi de toate cu aceste probleme, dacă îşi doreşte ca businessul să rămână şi să lucreze aici”.

„Mi se pare că acest stat este de prisos. Tot ce face, el face numai pentru sine, şi nu pentru oameni”.


Radu Benea: Voci de pe malul stâng al Nistrului, despre relaţia dintre administraţie şi micul business.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG