LUNI
Un început de săptămînă obişnuit. Cafeaua de dimineaţă şi condusul prin ambuteiajele în care toţi se grăbesc să ajungă undeva...
Două stări diferite au pus stăpînire pe sufletul meu. Sorbind din cafea eram bucuroasă că se apropie sfîrşitul de an şcolar pe care, de altfel, îl aşteaptă atît de mult copii dar şi noi, profesorii. Pe lîngă această stare de bucurie am fost cuprinsă de o stare de nostalgie. Sunt ultimele zile în care mai putem da o parte din noi învăţăceilor noştri, cînd mai putem cizela şi obţine ceea ce ne dorim – o generaţie mai bună ca noi şi poate mai cultă.
Întotdeauna am fost preocupată de educarea copiilor în spiritul patriotismului şi schimbării şi nu obosesc să le spun că schimbarea porneşte de la fiecare din noi. Numai aşa vom ajunge să trăim într-o societate mai bună. Societatea „mai bună” fiind o altă problemă care m-a preocupat dintotdeauna şi în special aportul tinerii generaţii la formarea acestei societăţi. M-am ciocnit cu dorinţa de schimbare după o serie de călătorii în afara ţării unde am văzut copii bine crescuţi, educaţi şi foarte responsabili. Astfel realizînd că viitorul lor este foarte diferit de al nostru.
Aştept să vină vara din mai multe considerente. Unul din ele este şi fiica mea Beti. I-am promis că în această vară învăţăm să mergem cu rolele. În fiecare zi mă întreabă cîte zile mai sunt pînă la vară...
MARŢI
Sunt o fire matinală... Deşteptarea la ora 5, gimnastica de dimineaţă şi cafeaua sunt cîteva din lucrurile peste care nu sar niciodată.
Munca unui profesor este destul de monotonă, şcoală, elevi, cărţi, caiete... Chiar şi aşa a fost o zi deosebită. Foarte des îmi reamintesc că fiecare zi este o zi deosebită şi trebuie trăită în mod special de parcă ar fi ultima... Am învăţat acest lucru citind o istorie de viaţă. Rutina zilei uneori ne depăşeşte şi nu avem timp să ne gîndim la foarte multe lucruri. De mai multe ori realizez că am parte de nişte elevi minunaţi, iar de cele mai dese ori încercăm să colaborăm decît să ne certăm sau să ne supărăm.
Astăzi mi s-a întîmplat la fel. Ne pregătim de un concurs care se va desfăşura la data de 30 mai. Concurs la care vor asista şi părinţii de aceea trebuie să fie totul perfect.
M-am convins încă o dată de spusele prietenelor mele că sunt o fire perfecţionistă. Întotdeauna insist ca totul să iasă perfect.
Revenind de la servici încerc să mă relaxez întotdeauna cu o carte bună. De această dată cred că n-a fost o alegere perfectă. Am început recitirea cărţii „Maestru şi Margareta” care, nu pot să-mi explic de ce, nu e aşa cum m-am aşteptat.
MIERCURI
A fost o zi mai deosebită, deoarece fiica mea Beatrice a trebuit să ma însoţească la serviciu. Ne ciocnim cu această problemă de cîeva zile pentru că orele la clasa pregătitoare s-au finalizat la 15 mai.
Beti a fost foarte bucuroasă cînd i-am propus să ne petrecem după amiaza împreună. După o plimbare mai lungă neapărat trecem şi pe la magazinul de cărţi. Librările sunt una din destinaţiile noastre preferate. Probabil pasiunea mea pentru carte îi trezeşte şi ei interes. Din păcate n-am putut găsi nimic nou care ne-ar fi interesat. Pentru moment Beti era dezamăgită.
Dorinţa de a avea o carte nouă s-a realizat într-un final. Beti a primit o carte de la tăticul şi era foarte bucuroasă.
Seara m-am preocupat de organizarea petrecerii dedicate Zilei Copiilor. Vrem să le facem o surpriză copiilor şi să le organizăm o întîlnire cu Dna învăţătoare. Sperăm să ne reuşească.
Şi din nou Maestru şi Margareta. Chiar dacă nu este captivantă, am destulă ambiţie ca să o duc la bun sfîrşit. Doar că nu sunt sigură ca este o carte potrivită pentru a fi citită înainte de somn.
JOI
O zi care a început mai leger. Am profitat de faptul că nu
am prima oră, aşa că deşteptarea a fost la 6. O zi dedicată integral încheierii mediilor. Este o ocupaţie obişnuită pentru sfîrşitul lunii mai. Ziua a trecut foarte repede cu foarte multe urări de „Vacanţă plăcută”. Chiar şi în această „Vacanţă plăcută” am îndrumat copii să citească cît mai mult, în special despre cele Şapte Minuni ale Lumii şi Cultura Romei Antice. Sper să fie interesaţi de aceste subiecte.
Orice sfîrşit de an şcolar este o sărbătoare, în special pentru elevi. Am înţeles acest lucru în mod special de cînd am devenit diriginta copiilor de clasa a V-a. Ei bine, acum sunt a VI-a. Îmi face o enormă plăcere să le fac sărbătoarea mai frumoasă şi plină de surprize. Acestui fapt i-am dedicat toată seara. Am pregătit cîte o diplomă surpriză fiecărua dintre elevii mei. De această dată foarte deosebite şi colorate. Sper doar să le placă...
Le vom înmîna luni la ora de dirigenţie. Îmi place să fac acest lucru atunci cînd sunt şi părinţii alături de copii. Din această cauză responsabilitatea este mult mai mare, nu trebuie să le placă doar copiilor dar şi părinţilor... însă tot pe parcursul anilor am învăţat că un părinte se bucură la fel, sau poate mai mult decît copilul, de succese şi suferă mai mult cînd este vorba de insuccese.
VINERI
Astăzi a fost ziua cînd elevii au fost încîntaţi de cum şi-au petrecut-o. Este ziua cînd au luat sfîrşit lecţiile, au cîntat, au dansat, s-au bucurat că nu mai au de făcut teme. ..
De dimineaţă a trebuit să rezolv nişte probleme personale care mi-au dat programul peste cap. Mă bucur însă că am reuşit să rezolv totul şi să ajung la timp la serviciu.
Vineri este ziua în care mergem la cumpărături, în special pentru bucătărie. Nu este una din cele mai plăcute ocupaţii, dar de această dată Beti a savurat din plin momentul, am cumpărat cireşe. Beti adoră aceste fructe. Deci am cumpărat cireşe.
Fiecare zi specială se asociază cu ceva: începutul verii cu cireşele coapte, ziua de naştere a copilului cu pepenii galbeni, ziua mea de naştere cu frunzele aurii...
Publicitatea electorală este din ce în ce mai frecventă, semn că scrutinul este pe ultima sută de metri; uneori prea dură şi obositoare. Dar întotdeauna îmi respect obligaţia de cetăţean – am pentru cine vota.
Îmi pare rău să mă despart de acest jurnal. Începusem să mă obişnuiesc aşternerea gîndurilor pe hîrtie...
* Natalia Bolohan. Născută la 29 octombrie 1982, în satul Hîrcești, raionul Ungheni. In 2003 a absolvit Facultatea de istorie și relații internaționale, ULIM. In 2004, magistru în relații internaționale și studii europene, doctorandă în drept. Din 2006, profesoară de istorie la Liceul de creativitate și inventică „Prometeu-Prim”.
