Ziarul Economist anunţă că băncile sunt mai rezervate în acordarea creditelor pentru business. În timp ce toate cele 15 instituţii bancare din Republica Moldova acordă credite pentru consum, împrumuturi pentru business sunt acordate de zece, iar pentru iniţierea afacerii – de doar două bănci. Experţii spun că instituţiile financiare au devenit mai prudente din cauza crizei, care a dus la falimentul unui număr impunător de afaceri, băncile comerciale comercializând cu mare greu gajul moştenit.
Cotidianul Adevărul a realizat un top al lefurilor în medicină şi a stabilit că cel mai bine plătit, în 2010, a fost directorul Institutului de Cardiologie din Chişinău, care a primit lunar peste 12 mii lei.
Din categoria medicilor, cel mai puţin câştigă doctorii din Briceni, în medie circa 2.400 de lei pe lună. La acelaşi nivel cu medicii sunt remunerate şi infirmierele. De exemplu, cele de la Policlinica de Stomatologie şi Spitalul Clinic de Psihiatrie ridică lunar 2.000 de lei.
Moldavskie vedomosti scrie că autorităile de la Chişinău planifică să implementeze „o nouă strategie bugetar-fiscală” care a fost deja coordonată cu experţii Fondului Monetar Internaţional. Ziarul notează că „pachetul de reforme planificate în domeniul politicii fiscale a ţării urmăreşte să introducă un sistem de impozitare competitiv, simplu, transparent şi corect”. Publicaţia precizează, totodată, că, „unii experţi consideră această reformă inoportună”.
Iar ziarul Timpul îl citează pe ministrul de Externe, Iurie Leancă, potrivit căruia „săptămâna trecută a fost una excepţională pentru politica externă a RM”. Iurie Leancă a invocat în acest sens vizitele pe care le-a întreprins în Cehia şi Polonia, precum şi „întâlnirea Merkel-Filat de pe 19 mai, la Berlin”. „Conflictul transnistrean nu mai este un subiect lăsat la discreţia autorităţilor de la Chişinău şi Tiraspol. /.../ E un subiect care generează interes.”, a mai spus ministrul de Externe, citat de „Timpul”.
