Dau turcii! Dar nu cu ieniceri ca sute de ani în urmă, ci cu negustori dintre cei mai agreaţi şi bineveniţi pentru economia Republicii Moldova. La Chişinău au început negocierile Acordului de Comerţ Liber cu Turcia. Vom discuta în această dimineaţa despre creşterea spectaculoasă a fluxului comercial moldo-turc şi despre necesitatea şi importanţa acestui acord cu şeful delegaţiei de la Chişinău, ministrul adjunct al Economiei Octavian Calmîc.
Europa Liberă: Dle ministru, sunteţi şeful delegaţiei moldovene la negocierea Acordului de Comerţ Liber cu Turcia. Pentru început, de ce acest acord acum şi de ce ar trebui să înţelegem că este important? Că n-o fi doar o consecinţă a prieteniei de veacuri moldo-turce…
Interviul matinal la Europa Liberă: cu Octavian Calmîc, viceministrul Economiei
Octavian Calmîc: Deci, în primul rînd, este un aranjament între UE şi Turcia, atunci cînd Turcia a obţinut Acordul de asociere la UE şi statutul de candidat la aderarea la UE prin care se spune că ori de cîte ori UE doreşte să-şi extindă domeniul său de comerţ preferenţial pe produse industriale, urmează ca acest aranjament să fie iniţiat şi cu Turcia. Respectiv, dacă R.Moldova a iniţiat negocierile pe marginea Acordului de Asociere şi intenţionează să negocieze Acordul de comerţ liber cu UE, care noi aşteptăm de curînd să înceapă aceste negiocieri, este în mod iminent lansarea negocierilor cu Turcia. Avînd în vedere că negocierile cu UE încă nu sunt lansate, noi am făcut această procedură, această iniţiativă, ca să vedem care este opinia părţilor, atunci cînd am făcut propunerea Turciei la începutul anului să reluam aceste negocieri. În luna februarie au avut loc primele consultări la Ankara. Acum este prima rundă de negocieri la Chişinău. Deja despre progrese vom vedea, pentru că noi intenţionăm să sincronizăm procesul de negociere a Acordului de liber schimb cu Turcia, cu cel cu UE, ca mai mult sau mai puţin elementele şi conţinutul acestor acorduri să fie identice.
Europa Liberă: Deci, acordul cu Turcia ar fi o precondiţie pentru acordul de liber schimb al Republicii Moldova cu UE?
Octavian Calmîc: Se poate spune şi aşa.
Europa Liberă: Cînd se spune că procesul de negocieri a Acordului de Comerţ Liber cu Turcia urmează a fi sincronizat cu negocierile bilaterale cu Uniunea Europeană pe marginea Acordului de asociere şi Acordului de comerţ liber cuprinzător şi aprofundat, cum va arăta acest lucru la modul practic?
Octavian Calmîc: Deci, sunt mai multe etape. La prima etapă, avînd în vedere că practica internaţională a tratatelor demonstrează că partea de text a acordurilor de bază sunt mai mult sau mai puţin identice, noi ne-am propus la prima rundă de negocieri să parcurgem acest text de bază a acordului, unde se vorbeşte despre perioada de implementare, care vor fi domeniile de acoperire – deci vor cuprinde şi produsele industriale, şi produsele agricole – proprietatea intelectuală, achiziţiile publice şi multe, multe alte elemente conexe comerţului liber, modul de acces pe piaţă, impozitarea, nediscriminarea – principii generale care sunt respectate în Acordul de comerţ liber.
Europa Liberă: Pe de altă parte, exporturile moldoveneşti spre Turcia par să se fi dublat în primul trimestru al acestui an, iar anul trecut volumul comerţului bilateral a înregistrat o creştere de 41% în raport cu anul 2009. Ce anume oferă Republica Moldova unei ţări ca Turcia?
Octavian Calmîc: Unu la mînă, s-a observat o creştere masivă de exporturi de cereale, animale vii, fier uzat – lucruri care anterior nu au fost înregistrate în comerţul nostru exterior cu această ţară. Dar eu cred că avem potenţial mult mai mare decît doar exportul materiei prime pentru industriile altor ţari, de aceea şi intenţionăm să stimulăm acest comerţ, în special pe partea industrială şi dînd posibilitatea să dezvoltăm aşa-numita cooperare industrială. Avînd în vedere că şi Turcia, şi R.Moldova în perspectivă apropiată va avea un comerţ liber cu UE, apare posibilitatea de dezvoltare a unor industrii destinate exporturilor pe piaţa europeană. Deci, utilizînd materia primă din Turcia şi capacitatea lor de procesare a acesteia, introducînd aceste mărfuri în R.Moldova, prelucrîndu-le, deci făcînd nişte produse mai finite, pot fi exportate în regim de comerţ liber în UE. Şi cel mai elocvent exemplu este industria textilă, unde deja există o pregătire profesională în R.Moldova, există relaţii comerciale atît pe piaţa comunitară, cît şi pe piaţa Turciei, şi această relaţie poate fi dezvoltată atît cu Vestul, cît şi cu Estul, mă refer la piaţa CSI, şi deja primele semnale există şi în acest sens.
Europa Liberă: Ce importă R.Moldova din Turcia, în afară de buna dispoziţie cultivată în Antalia, pe plaje, ca să spunem aşa sau – de-o vorbă – de interpretarea turcească a muzicii lui Dimitrie Cantemiroglu?
Octavian Calmîc: Deci, trebuie să menţionăm că, practic, asortimentul de produse care sunt importate din Turcia este mult mai larg decît cel pe care noi îl exportăm şi se regăsesc produse atît agricole, cît şi industriale. Dar, în special, este vorba de importuri de textile, produse finite, deci îmbrăcăminte, haine, încălţăminte şi produse ale industriei chimice.
Europa Liberă: Într-un comunicat despre începerea negocierilor se remarca între altele că aţi insistat pe necesitatea unei liberalizări unilaterale a comerţului cu produsele industriale din partea Turciei, în timp ce Republica Moldova urmează să realizeze o liberalizare graduală pentru produsele respective. În traducere pentru omul obişnuit asta ce-ar însemna?
Octavian Calmîc: Deci procesul acesta este inevitabil ca să fie aşa cum este menţionat în comunicatul Ministerului Economiei şi Comerţului din simplul motiv că Turcia deja este în uniune vamală cu UE şi este obligată să ofere acelaşi regim comercial pe care îl oferă UE pentru Republica Moldova. Altfel spus, acele preferinţe comerciale autonome de care beneficiază Republica Moldova din partea UE începînd cu 2008 se implementează şi se respectă deja şi de Turcia. Ceea ce înseamnă că deja avem un acces preferenţial pe produse industriale preponderent pe piaţa Turciei. Acum urmează să vină răspuns şi din partea noastră. Ieri, la prima discuţie, am identificat sectoarele care, posibil, să fie acoperite de Acordul de comerţ liber cu Turcia pe partea ce ţine de produsele agricole. Noi am specificat care sunt sectoarele care urmează să fie protejate din partea noastră, inclusiv sectoarele pe care noi nu ne gîndim să le liberalizăm avînd în vedere solicitările agenţilor economici, aşteptările societăţii…
Europa Liberă: La ce vă referiţi concret, dle ministru?
Octavian Calmîc: Există cîteva industrii, şi în Republica Moldova, şi în alte ţari care urmează să aibă o atenţie deosebită şi, respectiv, comerţul cu aceste mărfuri nu poate fi liberalizat. Cum ar fi industria producerii zahărului din sfecla de zahăr, produsele din carne, laptele şi produsele din lapte – sunt nişte sectoare care, de regulă, ţările liberalizează comerţul cu aceste mărfuri în ultimul rînd. Avînd în vedere că produsele agricole nu fac obiectul principal de negociere, noi avem marja de manevră în acest aspect şi introducem numai acele sectoare care prezintă interes pentru noi, cum ar fi fructele, legumele în afara sezonului, peştele şi altele…
Europa Liberă: Cunoştinţele multora despre importurile de produse agricole din Turcia se limitează doar la nişte roşii cu gust cam criticat de amatorii moldoveni ai legumelor crescute în voie… De fapt, care e diferenţa vizibilă dintre Republica Moldova şi Turcia din punctul de vedere al aplicării standardelor sanitare, fitosanitare? Are Turcia laboratoare mai bune?
Octavian Calmîc: Cu siguranţă Turcia are laboratoare mai bune, dar standardele care urmează să fie aplicate şi pe care sperăm noi să le aplicăm sunt cele europene armonizate. Turcii demult şi-au adoptat sistemul lor de standardizare raportat la cel european, deci ei fac comerţ cu UE de mulţi ani şi au cifre impresionante. Noi abia suntem în proces de racordare a acestor standarde. Este vorba despre inofensivitatea acestor produse pentru consumatori. Deja calitatea este un alt subiect, există cîteva tipuri de calitate, important conform acestei abordări ca produsul care este pus pe piaţă să fie inofensiv pentru consum…
Europa Liberă: Prin ce se va deosebi viitorul acord cu Turcia de cele încheiate de Republica Moldova în cadrul Acordului Central European de Comerţ Liber (CEFTA)?
Octavian Calmîc: Deci, eu cred că din punct de vedere a limbajului acordului, vor fi mici diferenţieri, pentru că ieri s-a convenit că chiar şi regulile de origine sau sistemul de administrare vamală care va fi aplicat acestui acord va fi cel european, deci vor fi aplicate reguli de origine europeană similare CEFTA. Se va deosebi doar prin anexe – care va fi nivelul de acoperire sau ce grupuri de mărfuri vor cădea sub incidenţa acestui acord. Asta va fi unica diferenţă.
Europa Liberă: Odată semnat respectivul acord – care e pronosticul Dvs.? Vor da buluc – ca să folosesc un turcism – oamenii de afaceri spre schimburi comerciale sau, reformulând: se poate aştepta o creştere a exporturilor spre Turcia, mai ales că deja are tendinţe spectaculoase?
Octavian Calmîc: Eu cred că trebuie să ne uităm mult mai larg decît doar la o simplă relaţie de import-export. Noi creăm premize pentru atragerea investiţiilor şi dezvoltarea relaţiilor în complex la nivel regional. Deci, este vorba de dezvoltarea operării industriale trilaterale. Deci, Turcia, Republica Moldova ca zonă de procesare şi export pe piaţa comunitară. Şi este un element esenţial pentru atragerea acestor investiţii pentru că experienţa Turciei în general de investire în alte ţari demonstrează că imediat ce apar regimuri comerciale preferenţiale, investitorii din Turcia îşi amplasează unele produceri în străinătate în ţările cu care există aceste acorduri. Pentru că deschid noi perspective. Republica Moldova este singura ţară din regiune care are în acelaşi timp comerţ liber şi cu Estul, şi cu Vestul. Ceea ce ei nu-şi pot permite în alte ţari, deci valorificarea potenţialului pieţei din CSI. Deci, Republica Moldova din punct de vedere al investiţiilor este foarte atractivă şi evenimentul acesta este mult aşteptat de către investitori.
Europa Liberă: Dle viceministru, vă mulţumim.
