Mii de spanioli continuă să protesteze în centrul capitalei Madrid, cerând reformarea sistemului politic, dar mai ales noi locuri de muncă. Din cauza crizei economice mondiale, rata şomajului a crescut la peste 20 la sută – cea mai ridicată din Uniunea Europeană. În cazul tinerilor, aproape tot al doilea este şomer. Pe acest fundal de profundă nemulţumire, nu este de mirare că partidul socialist de guvernământ a pierdut alegerile locale şi regionale de duminică. Mai multe, de la Ileana Giurchescu:
Votul a fost câştigat de opoziţia conservatoare, reprezentată de Partidul Popular şi de o serie de partide mici, regionale. Popularii au câştigat 38 la sută din voturi, faţă de numai 27 la sută pentru socialişti.
Spania, proteste, alegeri
Cifrele sunt mai puţin dramatice, la prima vedere, decât s-ar crede. Dar partidul socialist a pierdut regiuni şi oraşe pe care le domina de la trecerea Spaniei la democraţie, în 1978. Barcelona şi Sevillia sunt acum dominate de opoziţie, la fel regiunea Castilla care fusese tradiţional un bastion socialist. Cu toate acestea, premierul Zapatero a declarat că îşi va duce mandatul până la sfârşit, până în martie anul viitor. Guvernul său minoritar este sprijinit, în parlament, de o serie de partide mici.
Pe de altă parte, partidul popular nu insistă să forţeze alegeri anticipate. Iar analişti politici din Spania, citaţi de agenţiile internaţionale de presă, sunt de părere că ambele tabere speră ca timpul să lucreze în favoarea lor. Şi să le mărească şansele unei victorii în alegerile generale de anul viitor.
Economia spaniolă se redresează încet, dar şomajul rămâne unul din cele mai ridicate din Europa.
Mai mult, înfrângerea socialiştilor în alegerile de duminică a provocat o cădere masivă a tranzacţiilor pe bursa de la Madrid. Totodată, investitorii se feresc să mai cumpere obligaţiuni emise de statul spaniol. Parţial, spun analiştii, din cauză că se tem că odată veniţi la putere într-o serie de regiuni şi oraşe mari, conservatorii ar putea descoperi datorii şi mai mari decât cele făcute deja cunoscute de guvernul socialist. Şi nu sunt puţini cei care se aşteaptă ca şi Spania să apeleze la sprijinul financiar al Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional, cum au făcut deja Grecia, Irlanda şi Portugalia.
Numai că economia spaniolă este mai mare decât toate acestea trei la un loc.
Fondul Monetar Internaţional este el însuşi într-o situaţie dificilă după demisia forţată a directorului general DSK, acuzat în America de tentativă de viol. De astăzi a început procesul de căutare a unui nou director, iar candidatul cu cele mai mari şanse, pentru că este sprijinit de majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, este ministrul francez de finanţe Catherine Lagarde. S-ar putea ca d-na Lagarde să-şi anunţe oficial candidatura joi, după reuniunea principalelor opt economi mondiale, aşa numitul G8.
