Miniştrii de finanţe din zona euro au căzut de acord asupra unui credit pentru Portugalia, dar continuă să discute modalităţile în care ar putea fi susţinută Grecia. Negocieri complicate de arestarea preşedintelui FMI, Dominique Strauss Khan. Ileana Giurchescu rezumă relatarea corespondentul europei libere la Bruxelles Rikard Jozwiak :
Luni noapte, miniştrii din zona euro au căzut de acord să dea Portugaliei un credit de 78 de miliarde de euro, care va fi finanţat în părţi egale de zona euro, de Uniunea Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional.
În schimbul creditului, Portugalia trebuie să înceapă o restructurare profundă a economiei şi finanţelor, restructurare propusă deja de guvern, dar respinsă în martie de parlament. Motiv pentru care pe 5 iunie au loc alegeri generale anticipate.
În următorii ani, guvernul portughez se angajează să reducă pensiile, să reformeze sistemul de sănătate şi să reducă birocraţia. Scopul este ca până în 2013, deficitul bugetar , astăzi de peste 9 la sută, să fie de sub 3 la sută, cât cere participarea la zona euro.
Ollie Rehn, comisarul pentru economie şi finanţe apreciază că reformele sunt ambiţioase dar realiste. Şi că vor duce la relansarea economiei portugheze.
La rândul său, ministrul portughez de finanţe Dos Santos a apreciat faptul că şi Finlanda a aprobat condiţiile creditului.
Finlanda este singura ţară din zona euro unde finanţarea unui astfel de credit pentru o altă ţară membră trebuie aprobat de parlament. Iar în noul parlament , partidul naţionalist şi euro-sceptic „Adevăraţii finlandezi” a devenit a trei putere. Un succes care se datorează în mare parte promisiunii electorale că Finlanda nu va participa decât condiţionat la creditele acordate de Uniunea Europeană. Una din condiţii va fi ca ţările creditate să garanteze cu diverse proprietăţi de stat , banii primiţi de la Uniunea europeană.
Miniştrii de finanţe din zona euro nu au căzut însă de acord aspra unui nou credit pentru Grecia, care anul trecut a primit 110 miliarde de euro. Bani gândiţi atunci să acopere datoriile Greciei până în 2013. Dar se pare că va avea nevoie de un nou credit mult mai repede.
Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional sunt nemulţumite de modul în care guvernul elen face reformele promise . Şi de aceea se pare că în locul unui nou credit , ar favoriza o „reformatare” a creditului existent, mai degrabă decât o restructurare.
Reformatarea presupune că Grecia va avea mai mult timp să-şi plătească datoria. Dar aceasta nu va fi redusă. O restructurare presupune reducerea datoriei, ştergerea unei părţi a datoriei. O pierdere pe care ar suporta-o şi creditorii privaţi, dar şi Uniunea Europeană.
Jean Claude Juncker, preşedintele grupului euro a asigurat că nu s-a vorbit de o restructurare, dar că o reformatare a datoriei este o alternativă, dacă guvernul grec este pregătit să ia măsurile necesare pentru a reduce, drastic, deficitul bugetar.
