Linkuri accesibilitate

Exporturi în creștere - un echilibru economic în dezbatere


Alexandru Oprunenco: „Cea mai simplă explicaţie este revenirea după criză a cererii pe pieţele de desfacere pentru R. Moldova”.


Statisticile arată pentru primul trimestru al anului curent o creştere cu 58,2 % a exporturilor Republicii Moldova faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ministerul Economiei a avut plăcuta surpriză să constate că aşteptările i-au fost depăşite de aproape trei ori. Republica Moldova exportă cel mai mult, în ordine, spre Uniunea Europeană - aproape 51 de procente din total - şi CSI – 36,8 la sută. Încă o surpriză – exporturile spre alte pieţe decât cele din UE şi CSI au crescut cu peste 80 %. Exporturile depăşesc în continuare importurile.
Răspunsuri la nişte întrebări fireşti în legătură cu explicaţiile, motivele şi efectele unei asemenea tendinţe - într-un interviu cu dl Alexandru Oprunenco, coordonator de programe la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”
.

Alexandru Oprunenco: „Cea mai simplă explicaţie este revenirea după criză a cererii pe pieţele de desfacere pentru R. Moldova. În primul rînd este vorba despre UE, care chiar dacă pînă acum, sub riscul datoriilor suverane, şi într-adevăr problema încă nu este rezolvată, totuşi cîte puţin îşi revine şi vedem cum România îşi recapătă o cota mai importantă în exporturile moldoveneşti care, apropo, anul trecut a fost afectată şi de recolta proastă de sfecla de zahăr. De exemplu, 99 procente din zahărul pe care îl exportăm în UE îi revine României şi evident din cauza roadei proaste exporturile de zahăr au decăzut totalmente.”

În acelaşi timp vedem în Rusia şi Ucraina iarăşi o revenire puternică. În Rusia în mare parte alimentată şi de sporirea preţuirilor pentru petrol, alte resurse energetice, ceea ce evident alimentează şi cerrea de consum din această ţară. În Ucraina tot vedem o oarecare revenire şi a exporturilor de metale ş.a.m.d...

Europa Liberă: O explicaţie într-adevăr simplă, de natură să mai potolească din triumfalismul celor care susţin că totul se datorează exclusiv performanţelor economice de acasă. Este însă, economic, R. Moldova atît de dependentă de starea sănătăţii pieţelor spre care se orientează ?

Alexandru Oprunenco: „R. Moldova, ne dăm seama, este o economie foarte mică, deschisă şi orice perturbaţie care afectează pieţele de desfacere care sunt în cooperare strînsă cu R. Moldova afectează imediat şi exporturile noastre. Consolidarea cererii de consum pe aceste pieţe imediat dă semnale şi pentru exporturile din R. Moldova.”

Europa Liberă: Surprinzătoare în sine această creştere a exporturilor. Ea devine şi mai spectaculoasă în cazul ţărilor care nu intră nici în UE, nici în CSI. O creştere de circa 80 la sută, nu?


Alexandru Oprunenco
Alexandru Oprunenco
: „Spectaculoasă. Dacă ne uităm pe dezagregarea geografică, vedem că tocmai exporturile spre aceste ţări terţe au crescut cel mai mult, cu 80 de procente în primul trimestru. Creşterea spre UE şi CSI tot este semnificativă, dar anume spre ţările terţe este foarte importantă. Şi vedem în aceasta un trend de durată, pentru că nu numai situaţia imediată arată că ţările acestea mai puţin au fost afectate de criză. Sunt şi indicatorii fundamentali, precum, de exemplu, trendurile demografice, care în perspectiva de 10-20 de ani sunt fermi pe partea ţărilor emergente precum China, India, Brazilia, şi mult mai puţin de partea UE. De fapt, trebuie să ne dăm seama că piaţa UE este foarte bogată, cu cererea de consum relativ înaltă, dar ea este într-un fel sclerotică, este stagnantă. Şi tendinţele demografice care există acolo şi povara care va fi asupra sistemelor de protecţie socială din cauza populaţiei tot mai bătrîne va afecta şi cererea de consum, atît ca volum, dar şi ca specific. Populaţia mai bătrînă are şi cerere mai diferită decît populaţia mai tînără.”

Europa Liberă: Dar atunci cînd vorbim de aceste terţe ţări şi creşterea cu 80 la sută a exporturilor spre aceste pieţe, putem spune că e consecinţă a unei strategii, a unui fler economic al autorităţilor R. Moldova sau lucrurile s-au întîmplat oarecum de la sine?

Alexandru Oprunenco: „Mai degrabă e o întîmplare de la sine. Dacă încerc să-mi amintesc despre strategii foarte clare de care am auzit ale guvernului nostru, de exemplu putem vorbi despre promovarea vinurilor pe piaţa chineză. Este un pas foarte logic pentru că piaţa chineză este foarte tînără, consumatorul abia învaţă ceva despre vinuri, abia îşi formează gusturile şi este foarte oportun la acest moment să fii între companiile sau între ţările care contribuie la formarea acestor gusturi. Dacă e să vorbim de exemplu despre Turcia, mai mult am auzit despre investiţii turceşti în anumite activităţi din Moldova, în partea găgăuză, în producerea în domeniul textilelor ş.a.m.d. şi mai puţin am auzit despre o direcţionare premeditată sau de o strategie de export de exemplu spre piaţa turcească.”

Europa Liberă: Dvs. se pare că aveţi o predilecţie aparte pentru Turcia...


Alexandru Oprunenco: „De ce vorbesc sau acord atîta atenţie pieţei turceşti? Din două motive. În primul rînd, exporturile pe piaţa turcă au crescut de peste 2 ori, mi se pare, în primul trimestru. Şi în al doilea rînd, ca o precondiţie pentru acordul de liber schimb între R. Moldova şi UE, R. Moldova urmează să facă şi un acord de liber schimb cu Turcia, care are uniune vamală cu UE. Respectiv, va trebui gradual să anulăm toate tarifele şi barierele vamale între ambele părţi şi faptul că reuşim atît de bine să exportăm pe piaţa turcă în condiţiile în care există încă aceste bariere, posibil serveşte ca un semn bun şi pentru viitor – că dacă aceste bariere nu vor exista, posibil să putem să exportăm şi mai mult.”

Europa Liberă: Creşterea atît de rapidă a exporturilor presupune cumva şi faptul că R. Moldova se aliniază mai sprinten la diferite standarde, adică că se vinde marfă moldovenească din ce în ce mai bună în exterior?

Alexandru Oprunenco: „Şi da, şi nu. Important să înţelegem în primul rînd că avem industrii întregi care lucrează mai degrabă pentru export decît pentru import şi care formează doar o celulă dintr-un lanţ mai lung de producere. Mă refer la producerea în lohn a îmbrăcămintei sau încălţămintei. Deci, efectiv, ceea ce noi facem în Moldova este că din materie primă şi după lecalele pe care le primim de la firmele care comandă, executăm anumite lucrări. Deci mai degrabă este vorba despre export de servicii decît de mărfuri. În al doilea rînd, totuşi, în unele sectoare, este evident că suntem nevoiţi să acceptăm şi să adoptăm standardele internaţionale, fie că e vorba despre standardele ISO, fie că e vorba despre standardele care ţin de siguranţa alimentară, fie că e vorba despre alte standarde, inclusiv în domeniul standardelor sanitare şi fitosanitare. Dar în mai multe domenii, inclusiv în domeniul agro-alimentar, avem domenii şi angajamente neonorate foarte multe în această privinţă. Dacă ne uităm la planul de acţiuni UE-RM din 2005, el deja conţinea o serie de acţiuni care se refereau la aşa numitele SPS, standarde sanitare şi fitosanitare care în mare parte nu au fost îndeplinite.

De multe ori am auzit de la producătorii, exportatorii de fructe şi legume, faptul că laboratoarele noastre nu posedă capacităţi de testare pentru întreaga gamă de indicatori care se solicită să fie testaţi fie de către UE, fie de către Federaţia Rusă. Din aceeaşi istorie cu vinurile, din dedesubturi, ştim că există momente care ţin chiar de verificarea unor indicatori de calitate, de siguranţă, de componenţă chimică ş.a.m.d. a vinurilor, pe care noi nu le putem să le asigurăm aici în R.Moldova, dar la care atrage atenţia partea rusă. Deci, există şi momente de astea. Nu doar dorinţa companiilor noastre de a adopta standarde este importantă. Este important să avem capacităţi tehnice de certificare, conformitate ş.a.m.d. În ceea ce priveşte agenţiile publice care se ocupă de aceste lucruri, dar şi evident de resursele financiare, multe lucruri sunt foarte costisitoare şi ştim foarte bine că economia este mică şi rulajul de capital disponibil al companiilor noastre este foarte limitat.”

Europa Liberă: Perspectiva unui acord de liber schimb aprofundat şi cuprinzător dintre UE şi RM ar putea accentua această tendinţă a economiei moldoveneşti spre exporturi?

Alexandru Oprunenco: „Acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător nu vizează doar exportul de mărfuri. Vizează exportul de servicii şi vizează o serie întreagă de domenii în care R. Moldova va trebui să aplice reforme instituţionale ca să fie capabilă să implementeze efectiv acquis comunitar european. Domeniul de competiţie, de ajutor de stat, de aceleaşi standarde sanitare şi fitosanitare. De aceea el şi se numeşte cuprinzător, pentru că cuprinde foarte multe domenii, aprofundat, pentru că vizează implementare practic a întregului acquis comunitar economic şi în R. Moldova.

De aceea noi trebuie să-l privim puţin mai larg decît o simplă posibilitate de a majora exporturile. Dar, într-adevăr, şi ca pe o oportunitate să ne mişcăm pe o altă cale de dezvoltare şi să asigurăm cetăţenilor noştri un trai mult mai bun. Şi nu doar prin faptul că sporim experturile, dar prin faptul că regulile care o să acţioneze în R. Moldova să fie în concordanţă cu standardele europene şi să ofere dezvoltare echitabilă şi competiţie onestă pentru mai multe companii...”

Europa Liberă: Cît de pregătită, apropo, vi se pare RM ca să poată face faţă acestui acord de liber schimb?

Alexandru Oprunenco: „Vedem din rapoartele guvernamentale că guvernul se declară deja gata să înceapă negocierile respective. Din punctul meu de vedere, este oarecum optimist.”

Europa Liberă: Păi, în situaţia în care este o istorie de succes, ţara este pur şi simplu condamnată la optimism...


Alexandru Oprunenco: „Evident că noi suntem „istorie de succes”, dar nu trebuie să avem euforie şi să credem că aceasta înseamnă că lucrurile se vor realiza de la sine şi acelaşi acord se va implementa de la sine. Avem o serie de domenii în care ne-am asumat angajamente, atît faţă de OMC, cît şi în planul de acţiuni RM-UE, pe care nu le-am onorat. Ceea ce ar fi important să vedem este în primul rînd o analiza foarte clară şi evidenţierea factorilor care au cauzat neonorarea acestor angajamente şi instrumente foarte clare cum aceste angajamente vor fim asumate. Lucrul acesta trebuie de făcut înainte ca să începem negocierile pentru că e un cu totul un alt nivel de negociere şi de grad al problemelor. Noi, din păcate, deocamdată nu vedem că acest lucru chiar ar fi fost făcut... ”

Europa Liberă: Şi asta în condiţiile în care este cam tîrziu deja să se justifice toate metehnele prin 8 ani de altă guvernare decît cea actuală...

Alexandru Oprunenco: „Ne dăm seama că nu doar Partidul comuniştilor a fost o problemă în deficienţele R. Moldova. Sunt o serie de alte probleme care nu neapărat se rezolvă foarte simplu prin voinţă politică. Avem interese speciale în diferite sectoare ale economie care doresc să-şi menţină controlul, avem în multe domenii birocraţia sau aparatul administrativ care nu face faţă, fie nu este plătit suficient, fie nu are competenţe suficiente, şi avem în mai multe domenii necesităţi enorme de costuri, de resurse tehnice şi umane pentru a face faţă cerinţelor europene. E important să avem în aceste chestiuni viziuni cum le rezolvăm, pînă ca să începem negocierile.”
XS
SM
MD
LG