Monologul puterii cu societatea civilă

Cele mai cunoscute ONG-uri moldoveneşti au fost convocate astăzi la o conferinţă anuală menită să caute metode pentru îmbunătăţirea colaborării dintre societatea civilă şi Parlament. Ce cred însă liderii acestor organizaţii despre relaţia lor cu politicienii? Relatează Liliana Barbăroşie:

Directorul Executiv al Instutului pentru Drepturile Omului din Moldova, Vanu Jereghi, a ajuns la concluzia că, de fapt, politicienii nu fac altceva decât să folosească societatea civilă:

„Politicienii sunt ca la piaţă – atunci când este în ajun de alegeri, ei sau vînd sau cumpără anumită lege sau încrederea societăţii, pentru anumite dividente politicie. Important este ca să înţelegem cu toţii acest lucru. Pentru că este oarecum firesc să fie aşa. Cel puţin din punctual de vedere al politicienilor. Din punctual de vedere al societăţii este o problemă, pentru că are de suferit cetăţeanul simplu.”

Deznodământul pe care l-a cunoscut raportul aşa zisei comisii Nagacevschi, comisia parlamentară care urma să studieze şi să identifice cauzele tulburărilor din aprilie 2009, mai spune Vanu Jereghi, este reprezentativ pentru felul în care înţeleg politicienii să colaboreze cu societatea civilă:

„Credeam că acel raport va fi o victorie. S-a colaborat foarte mult cu parlamentul atunci, s-a furnizat foarte multă informaţie, practic tot ce am acumulat noi la IDOM sau cei de la CEDO. Marea majoritate a informaţiei care este în raport este informaţia furnizată de societatea civilă. Faptul că nu a existat finalitate în acel raport ne arată că nu există voinţă politică în RM pentru a schimba ceva.”

Ex-deputata Catinca Mardarovici, lidera unei organizaţii neguvernamentale ce promovează drepturile femeilor, afirmă că legile nu au devenit neapărat mai bune în urma atragerii în procesul de elaborare şi a organizaţiilor neguvernamentale. Asta se întîmplă, în viziunea Catincăi Mardarovici, pentru că politicienii mimează că îşi apleacă urechea la părerea societăţii civile, dar decid pînă la urmă în funcţie de interes.
Legislaţia care ar trebui să asigure o participare echilibrată în administraţie a femeilor şi bărbaţilor este un exemplu, mai spune lidera organizaţiei, pentru că nu a ajuns să fie adoptată înainte de locale tocmai pentru a nu crea probleme în plus clasei politice:

„Sunt curioasă ce vor raporta politicienii noştri în 2015 celor de la Obiectivele Mileniului când trebuie să avem 40 de procente femei în consiliiule rationale. Acu sunt 25 la sută, iar în Parlament – 30. Să admitem că la Parlament mai avem o şansă, pentru că pînă în 2015 vom avea alegeri, dar în cazul autorităţilor locale, acestea sunt alegerile în baza cărora vom raporta. Şi mă întreb dacă se mai merită să discutăm pe marginea acestor obiectivelor, dacă liderii, toţi, nu demonstrează o înţelegere a acestei necesităţi. Mi-aş dori discuţii mai profunde, nu elogiate, nu de curtuazie pe acest segment.”

L-am întrebat pe preşedintele interimar şi speakerul parlamentului Marian Lupu, cel care, începând cu 2005, a iniţiat de fapt acest dialog între societatea civilă şi legislativ, cum răspunde unor astfel de reproşuri:

„S-au adus astfel de exemple, dar cu toţii am căzut de acord că problema în R. Moldova nu este calitatea legilor, ci implementarea lor. Trebuie să găsim noi formule cum să antrenăm societatea civilă mai larg ca să asigurăm şi buna funcţionare a acestui process – cel de implementare a legilor.”

Cel mai recent studiu privind situaţia organizaţiilor neguvernamentale din Republica Moldova a fost realizat acum patru ani, când în Republica Moldova erau înregistrate circa şapte mii de organizaţii neguvernamentale, astfel încât la o mie de locuitori revin câte două ONG.