Europa Liberă: In cadrul proiectului „Tu votezi, da’ colegu?” sunteti mentor pentru orasul Ungheni. Si, din cate cunosc, alaturi de colegi, ati decis sa mobilizati tinerii din Cahul, Hânceşti sa mearga la vot, dar mai puţin cei din capitală. Ce va motivat să luati aceasta decizie?
Interviul dimineții la Europa Liberă: cu Artur Gurău despre tineri și alegeri
Artur Gurău: „A fost initiativa benefica a celor de la National Democratic Institute (NDI) şi programul consta in selectarea unor tineri foarte activi, care isi fac studiile in capitala, studenti, si un grup de mentori care sa-i coordoneze, si, de ce nu, s-a ales optiunea de a merge pe capitală, pentru
Europa Liberă: Incercati sa-i incurajati prin campania „Tu votezi, da’ colegu?” pe tineri sa iasa la vot, dar cum anume ii motivati?
Artur Gurău: „E o campanie de mobilizare. Pina la urmă abordari sunt diferite, noi incercam o abordare diferita, pentru ca asta de fapt si se asteapta de la noi. Am fi putut opta pentru niste postere clasice sau niste spoturi video, ceea ce fac unele organizatii. De aceea si s-au selectat aceste grupuri, pentru ca s-a dat, mai mult sau mai putin, mână liberă acestor echipe sa stabilească singure strategia, mesajul, conceptul si abordarea pe care o vor folosi.”
Europa Liberă: Cand spuneti „diferită” la ce anume va referiti?
Artur Gurău: „Strategia. Ideea este ca tinerii sunt mai putin influentabili sau expusi comunicarii clasice. Ei nu mai reactioneaza atit de pozitiv la comunicarea clasica. De aceea, tinerii care elaboreaza strategii o fac cat mai „out of box”: organizeaza concursuri, flash-mob-uri, folosesc contacte directe, discutii, flyere mai neconventionale, mesaje uneori mai curajoase, pe care o organizatie nu si-ar fi permis.”
Europa Liberă: Ati putea sa dati si niste exemple?
Artur Gurău: „In Ungheni, anul trecut, sloganul n-a fost mare treabă: „Mergi la vot pe 28!” Pentru noi era important ca toti tinerii din Ungheni sa vada cel putin acest mesaj si sa-l
Europa Liberă: Pentru ca deseori comunicati cu tinerii din provincie sunteti cel mai indicat sa ne spuneti in general de ce s-ar interesa sau de ce ar trebui sa se intereseze tinerii de aceste alegeri?
Artur Gurău: „Cu cateva saptamani in urma, inainte sa incepem realizarea strategiei am mers in Ungheni, am vorbit cu tinerii, i-am intrebat care le sunt asteptarile, temerile, ideile cu privire la alegeri, si viziunile sunt diferite, la fel ca si in oras. Sunt persoane care abordeaza alegerile ca ceva super-serios, altii ca ceva neinteresant. Noi dorim sa le transmitem si ideea ca alegerile sunt de fapt ceva fun, ca poti combina utilul cu plăcutul, si, cel mai important, sa provocam tinerii sa discute despre alegeri in mediul lor, cu colegii lor. De aceea vor fi utilizati si volutnari.
Unul din scopurile strategiei in majoritatea oraselor este identificarea si implicarea unor voluntari care sa vorbeasca mai departe cu tinerii din Ungheni sau din alte orase. Noi mergem acolo de vreo 3-4 ori, dar voluntarii se afla permanent acolo. Tinerii au diferite asteptari si viziuni cu privire la alegeri. Unii le vad ca o ocazie buna de a cere de la administrarea publica terenuri de sport, bazine, activitati, concerte.”
Europa Liberă: Simtiti cumva o stare de oboseala printre
ar fi bine să avem alegeri in fiecare an, pentru ca așa va fi și curat, și se vor repara și străzile...
Artur Gurău: „Probabil ca oboseala o simtim noi, cei din Chisinau, care suntem mult mai expusi mesajelor electorale. Eu cred ca in mediul rural sau in mediul din afara Chisinaului alegerile sunt inca un prilej de a veni acasa, de a discuta ceva. Pina la urma sunt persoane care ne-au comunicat ca ar fi bine sa avem alegeri in fiecare an, pentru ca asa va fi si curat, si se vor repara si strazile, si se vor organiza si concerte. Sunt diferite viziuni.
Nu poti sa fii categoric, sa spui ca „m-au saturat aceste alegeri”. Probabil cei mai activi sau cei care inteleg din aceste alegeri nu doar partea de distractie, dar si cheltuielile, alergatura, eforturile din partea la foarte multi oameni, probabil ei sunt mai deranjati de asta, dar majoritatea oamenilor nu.”
Europa Liberă: Tinerii din provincie au acces la suficienta informatie astfel incat sa inteleaga clar pentru cine trebuie sa-si dea votul si sa nu se lase pacalit?
Artur Gurău: „Eu cred ca in era informationala fiecare tinar din Moldova are acces la resurse de informare. Unii tineri pot intra pe internet sa se informeze, sa discute, dar altii prefera sa stea doar pe retele sociale, fie odnoklassniki sau facebook. N-ar fi o problemă, tinerii discuta intre ei. Eu m-am mirat ca in Ungheni exista tineri-voluntari, care mi s-a creat impresia ca sunt cel putin la fel de entuziasmati ca tinerii care sunt activi social aici in Chisinau.
In Ungheni exista si televiziune şi presă, informarea nu este o problemă. Dorinta sa fie. Exista si tineri care pur si simplu nu au treabă, ei au alte interese, tineri care, din pacate, asteapta prima oportunitate s-o stearga din Moldova.”
Europa Liberă: Dar si acesti tineri sunt un grup tinta a campaniei dvs.? Pentru ca si noi, in reportajele care le-am facut, am discutat cu mai multi tineri, si o parte din ei ne-au spus ca nu-i intereseaza politica. Cum ar putea fi ei atraşi? Ei sunt cetateni votul cărora contează...
Artur Gurău: „Scopul nostru nu este sa-i facem pe acesti tineri sa ramina acasa. Scopul nostru este sa-i facem sa iasa la vot. Unul din mesajele pe care noi le folosim este „cum vrei tu sa se intample ceva in tara ta, vrei sa schimbi lucrurile, daca nici nu te implici? E foarte simplu sa renunti, sa lasi mainile in jos, sa spui ca toti politicienii sunt aşa sau dincolo.” Pentru diferite persoane exista diferite abordari. Noi, in campania noastra incercam o abordare mai fun, mai distractivă.
Unele echipe pot sa mearga chiar cu niste mesaje mai dure. Pina la urma, daca exista astfel de cazuri, ele pot fi luate si tratate chiar si individual. Pe linga toata distractia si toata partea de „out of box” pe care noi o facem, daca se intampla ca avem posibilitatea sa discutam ceva intr-un cerc mai mic sau mai larg, incercam sa abordam asta ca o problema complexă.”
