Gheorghe Cojocaru: „Cum era ușor de anticipat, intrarea în campania pentru alegerile locale a acutizat relațiile dintre partidele componente ale Alianței pentru Integrare Europeană. Cei trei piloni ai Alianței – Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat și Partidul Liberal în lupta pentru scaunele de primari și consilieri în teritoriu își ierarhizează și-și urmează propriile interese politice, nu rareori nu numai în competiție cu colegii de coaliție guvernamentală, ci și într-o acerbă rivalitate reciprocă, cu riscul de a compromite înțelegerile și stabilitatea unei guvernări în comun.”
Europa Liberă: Deci, Alianţa nu a trecut testul competiţiei electorale? Să aibă oare dreptate criticii Alianței care susțin că, iată, practic, Alianța nici nu mai există?
Gheorghe Cojocaru: „Acesta este un refren mai vechi, cu rădăcinile în mediul actualei opoziții parlamentare, care a urmărit din momentul în care a pierdut puterea să-și ia revanșa, iar calea cea mai scurtă pentru o revenire în forță, pe fondul ascuțirii nemulțumirilor sociale, ar fi specularea slăbiciunilor și compromiterea Alianței pentru Integrare Europeană. Alianța există și guvernează Republica Moldova, deși criticile își au partea lor de adevăr. “
Europa Liberă: Dar refrenul, aşa cum l-aţi calificat dumneavoastră, se aude nu numai nu doar din mediul Partidului Comuniștilor. Cum explicați această noutate?
Gheorghe Cojocaru: „Poate prin faptul că a trecut deja un an și jumătate de când Alianța partidelor democratice și liberale s-a instalat la guvernare, însă, deocamdată, prestația ei este sub așteptările electoratului. Votul parlamentar anticipat în favoarea actualei guvernări a confirmat tendința generală a societății din Republica Moldova pentru o evoluție democratică, dar, guvernarea adeseori întârzie să reacționeze la solicitările sociale, recurge la măsuri incoerente și paliative, pare să nu mai pună capăt ciondănelilor reciproce și spălatului rufelor în public sau se complace într-un gen de autoliniștire savantă, în condițiile în care timpul politic se scurge rapid și deja contracronometru. Drept urmare, corul vocilor critice la adresa Alianței se lărgește și, cu regret, liderii Alianței nu demonstrează întotdeauna mobilitatea necesară în raport cu toate aceste critici.”
Europa Liberă: La criticile din partea opoziţiei comuniste cumva s-au adaptat şi chiar au imunitate. Numai că din interiorul Alianţei, atunci cînd se aud criticile, s-ar putea să se deimunizeye acest organism. Cum credeţi, ce efecte ar putea avea aceste lamentări sau critici asupra scorului partidelor din Alianță la alegerile locale, dar și asupra relațiilor postelectorale?
Gheorghe Cojocaru: „Într-un sens, criticile la adresa unei guvernări nu numai că sunt inevitabile, dar și necesare pentru a menține guvernanții cu picioarele pe pământ. O moderație anume, mai ales, în plină campanie electorală nu numai că nu ar strica, ci, dimpotrivă, ar inspira mai multă încredere în reprezentanții puterii, indiferent din ce partide politice provin. Un adevăr simplu care, dacă ar fi luat la înarmare de actuala clasă politică, ar avea efecte benefice și asupra relațiilor din Alianță, și asupra scorului electoral al tuturor formațiunilor membre ale coaliției de guvernare.”
