Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă s-a declarat îngrijorat de micşorarea, cu 70 de mln. de lei, a transferurilor de la centru către municipalitate prevăzute în proiectul bugetului pentru acest an şi le-a cerut funcţionarilor responsabili să participe la şedinţele comisiilor parlamentare care dezbat bugetul pentru a redresa situaţia şi a nu admite ca Chişinăul să „reintre în datorii”. Premierul Vlad Filat spune însă că, fiind Capitală, Chişinăul trebuie să fie furnizor de venituri pentru bugetul de stat, dar nu beneficiar.
În general, a fost un început de săptămână în care primarul Chişinăului şi premierul Vlad Filat au intrat parcă într-un duel verbal, fie legat de cine este adevăratul plătitor al troleibuzelor beloruse care vor fi procurate în curând de municipalitate, fie de cine va fi candidatul cel mai puternic în cursa pentru fotoliul de primar din apropiatele alegeri locale. Domnul Dorin Chirtoacă este invitatul emisiunii noastre de astăzi.
Interviul matinal EL: cu Dorin Chirtoacă, primarul Capitalei
Europa Liberă: Discuţii despre faptul că capitala ar fi oarecum nedreptăţită la formarea bugetului au existat, dle primar, dintotdeauna, dar mai ales în perioade în care edilul făcea parte din alt partid decât cel sau cele aflate la guvernare. Trebuie cumva să înţelegem că acum, când avem o alianţa de guvernare a cărei membru sunteţi, situaţia nu s-a schimbat cu nimic?
Dorin Chirtoacă: Nu se poate spune că nu s-au schimbat cu nimic, dar nici nu se poate spune că lucrurile merg perfect şi aşa cum ar trebui din toate punctele de vedere. Suntem o alianţă, ar trebui să acţionăm poate ca un singur partid în această perioadă, atâta timp cât mai reprezintă ceva în politică şi partidul comuniştilor, să muncim împreună, umăr la umăr, până când reducem la tăcere în totalitate partidul comuniştilor sau mai bine zis ideologia comunistă în R. Moldova care nu face altceva decât să ne facă de ruşine şi în interior, şi în afară.
Dar fiecare este cu priorităţile sale şi observăm că în această campanile pentru alegerile locale s-ar putea să fie chiar şi o luptă fratricidă, ca să spun aşa, în tabăra democratică în încercarea de a obţine mai mult. Mă refer la colegii din alianţă. Şi cred că de fapt din tot ceea ce văd se conturează următoarea situaţie – evident comuniştii ca partid de opoziţie se vor pregăti, sau déjà se pregătesc de alegeri, în încercarea de a obţine Chişinăul cu toate că n-au reuşit niciodată şi sunt convins că nu vor reuşi nici, pe de altă parte, tradiţional primarul în funcţie, dar nu numai tradiţional, mă uit şi după toate cum stau – şi rezultate, şi dispoziţia oamenilor, şi efortul personal – se va confrunta, mai bine spus mă voi confrunta în turul al doilea cu candidatul comuniştilor.
În acelaşi timp, PLDM va încerca din răsputeri, şi sunt din ce în ce mai multe semnale în acest sens, să înlocuiască situaţia sau să schimbe situaţia şi să ajungă candidatul lor, al PLDM, în turul doi al alegerilor locale. Cam aşa vor evolua lucrurile, de acuma cum vor proceda ceilalţi vom vedea. Dar situaţia va rămâne, sunt convins, aceea clasică, în turul întâi 15-20 de candidaţi, diferite vorbe, zgomot, murdărie, campaniile şi cu bani, şi cumpărată şi cum doriţi, cu multe concerte, cu multe afişe, cu multe panouri, cu bani mulţi, nu înţeleg de unde la unii, dar până la urmă în turul doi voi lupta cu comuniştii, ca după aceia să continuăm activitatea la primărie.
Europa Liberă: Deci credeţi dv că bugetul Chişinăului este victima unor jocuri preelectorale din culise?
Dorin Chirtoacă: Evident că sunt şi lucruri făcute din culise şi asta a rezultat şi în urma unor discuţii chiar în cadrul Alianţei. De exemplu, impozitul pe venit al agenţilor economici este o sursă de venit extreme de important pentru municipiul Chişinău, care a dispărut începând cu 2008. Atunci lovitura a fost aplicată de comunişti şi am avut minus 500 mln. lei în bugetul local. Şi ne-am descurcat, am găsit soluţii, am făcut reforme, am schimbat modul de protecţie social, am introdus compensaţii individuale.
Acum, după 2009, din păcate s-a profitat de pe urma abuzului făcut de comunişti şi nu s-a dorit reintroducerea acestui impozit pe venit care ar fi însemnat o mai mare autonomie locală pentru toate primăriile din R. Moldova, mai mari venituri şi mai mari posibilităţi şi, respectiv, necesitatea împrumutării a mai puţini bani de la FMI pentru activitatea curentă, pentru cheltuiala curentă.
Europa Liberă: Dar în 2010 aţi zis că aţi reuşit să faceţi totuşi şi nişte economii, deci aţi avut totuţşi o situaţie mai bună lpa buget…
Dorin Chirtoacă: Am încercat să fac economii întotdeauna, şi în 2008, şi în 2009 şi în 2010. Constant am făcut economii. În 2010 ne-a reuşit supravenituri şi economii totale de 60 mln., dar asta pentru că am micşorat cu 30 la sută cheltuielile, am schimbat modul de subvenţionare a Termocom, a întreprinderilor din domeniul transportului, am asigurat viabilitatea celorlalte întreprinderi cum este Apă Canal, întreprinderi de prestări servicii. Asta ne-a scos din criză şi de fapt cetăţenii, faptul că au înţeles reformele pe care le-am pornit, pentru că dacă nu le înţelegeau, nu obţineam absolute nimica. Dar ia uita-ţi-vă că impozitul pe venit de la agenţii economici care ar fi însemnat circa 500 de mln. de lei pentru bugetul local nu s-a dosut să fie reintrodus, nici începând cu 1 ianuarie 2010, nici începând cu 1 ianuarie 2011. Şi aici este o problemă în Alianţă. Şi s-au opus din păcate colegii…
Europa Liberă: Dar premierul Vlad Filat spune că, şi aici am să citez, „fiind Capitală, Chişinăul trebuie să fie furnizor de venituri pentru bugetul de stat, dar nu beneficiar”. Nu are dreptate premierul?
Dorin Chirtoacă: Municipiul Chişinău este fiurnizor, donator la bugetul de stat şi vreau să vă spun că din 6 miliarde de lei cât se acumulează taxe şi impozite pe teritoriul municipiului Chişinău, 4 miliarde se duc în bugetul central, 2 miliarde rămân în municipiul Chişinău. Deci, 30% rămân aici, 70 % pleacă spre bugetul central. Plus la aceasta, dacă ne uităm din tot ce înseamnă acumulări pe municipiu, cu tot cu fondul de pensii şi cu asigurările medicale, la noi aici se acumulează pe teritoriul municipiului 10 miliarde. Din aceste 10 miliarde cât se acumulează total, 2 spuneam încă o dată, rămân aicea şi 8 pleacă la nivelul central.
Din aceste 2 care rămân în municipiul Chişinău, încă 1 miliard şi 300 de milioane înseamnă finanţarea serviciilor care în mod normal sunt în competenţa guvernului, a statului. Legea este strâmbă, aşa a fost ea strâmb făcută şi cade pe umerii primăriei. Este vorba de învăţământ şi poliţie. Poliţia aparţine MAI, iar învăţământul în toată lumea este asigurat de stat. Rezultă că din 2 miliarde cât rămâne în Chişinău, încă 1 miliard 300 deja din bugetul nostru este subvenţionat cu 1 miliard 300 guvernul.
În municipiul Chişinău rămân nici măcar 10 % din total acumulări de pe teritoriul municipiului. Sau dacă luăm din taxe şi impozite, nu 30 %, dar de fapt vreo 15 % rămân aicea, 85 % pleacă la nivel de stat. Deci noi finanţăm sau suntem donator la bugetul de stat cu aproape 80-85 % din acumulările de pe teritoriul municipiului. Păi, cu cât să fim donatori? Cu sută la sută din cât se acumulează, sau cu peste sută la sută. Aicea tot este nevoie de infrastructură, este nevoie de transport, oamenii care contribuie la formarea economiei şi la bugetul republicii, ei trebuie să aibă şi ceva condiţii? Sau trebuie să dăm totul, poate să scoatem şi din buzunar şi să dăm la bugetul de stat, iar acolo nu se ştie ce se întâmplă cu cheltuielile.
Europa Liberă: Prim-ministrul Vlad Filat sugera nu demult, într-o emisiune televizată, că între primărie şi guvern n-ar exista o colaborare, că n-aţi fi avut nici o întâlnire de când domnia sa este premier. Credeţi, la fel ca prim-ministrul, că asta este o problemă care generează, la rândul ei, probleme capitalei?
Dorin Chirtoacă: În primul rând nu este adevărat că nu am avut nici o întâlnire. Noi am avut întâlniri de mai multe ori, cu diferite ocazii, fie în şedinţe de lucru a unor comisii, fie în cadrul unor evenimente. Însă faptul că dânsul preferă să adreseze reproşuri prin intermediul mass-media, în loc să discutăm în cadrul Alianţei, în cadrul Consiliului Alianţei sau în consilii colegiale, mă determină să-i adresez chemarea la o discuţie publica pentru a vedea ce se întâmplă în realitate. Am înţeles că a refuzat această întâlnire la o dezbatere publică, iar atuncea nu înţeleg de ce adresează reproşuri. Pentru că în momentul în care adresează reproşuri, aşa cum a făcut-o în emisiunea în cauză şi cu troleibuzele, şi cu întâlnirile, comunicarea, înseamnă că are nişte întrebări la mine.
Dacă are nişte întrebări, nici o problemă, le discutăm, dar le discutăm public într-o asemenea situaţie şi atuncea să ştie şi oamenii care sunt cauzele. Eu nu aş dori să spălăm rufele în public, dar dacă dânsul doreşte, o putem face şi sunt convins că nu va avea de câştigat, pentru că lucrurile stau puţin altfel decât se pretinde. Şi aş da şi exemple, dar spuneam încă o dată, nu doresc să discutăm problemele Alianţei în public.
Europa Liberă: Dar taxele locale, dle primar, în ce măsură sunt explorate toate posibilităţile acestora?
Dorin Chirtoacă: În privinţa taxelor locale, vă pot spune că cu sânge, cu ajutorul FMI, anul acesta va fi o modificare prin care vom putea obţine mai mult din taxe locale. Pentru că sunt câteva taxe locale care fiind chiar la plafonul maxim de încasare, sunt ridicol de mici. De exemplu, taxa pentru parcare, taxa de piaţă, taxa pentru publicitate. Dar şi aicea am avut o opoziţie din partea guvernului. Şi în perioada guvernării comuniste, dar şi acuma, în ultimii ani.
Am avut câteva discuţii la nivelul Ministerului Finaţelor chiar personal, în decembrie anul trecut, scrisori trimise nenumărate, şi de fiecare dată răspunsul a fost nu. Doar acuma, în primăvară, discutând în format trilateral, Primărie, Guvern, FMI, aceştia au acceptat să facem această modificare pentru a da ceva autonomie. Noi am insistat chiar ca taxele să fie adoptate de către administraţia locală, nu numai reglat cuantumul, ci şi tipul lor să fie decis de primărie şi consiliu. Că până la urmă este dreptul administraţiei locale, nu trebuie s-o facă administraţia locală. Pe riscul propriu o administraţie locală sau alta decide ce fel de taxe şi de unde şi cât să încaseze. Pentru că sunt aceiaşi oameni aleşi în funcţie, şi primarul, şi consilierii.
Dar asta înseamnă autonomie locală, inclusive financiară, o mai mare pondere a primăriilor şi, respectiv, mai puţin control asupra primăriilor. Or la noi, din păcate, din perioada sovietică şi până în prezent, în mare parte s-a încercat centralizarea veniturilor şi asta au făcut-o comuniştii în anul 2003, 2007, 2008, pentru a putea controla administraţia publică locală din punct de vedere financiar, iar în prezent se ajunge la o situaţia de a profita de pe urma a ceea ce au făcut comuniştii.
Dar discutăm în continuare în Alianţă pentru a găsi soluţii. Nu este pentru prima dată cînd bugetul municipiului este diminuat, se diminuează din păcate an de an în ultimii patru ani. În altă parte creşte, la noi nu ştiu din ce cauză se doreşte diminuarea acestuia. Ne-am descurcat acum trei ani, o să ne descurcăm şi acuma. Dar vedeţi că Chişinăul este totuşi capitala R. Moldova şi, în mod normal, ar trebui să reprezinte o prioritate din toate punctele de vedere dacă dorim să ajutăm şi mai departe republica.
Europa Liberă: Dle primar, vă mulţumim.
