Linkuri accesibilitate

Rusia transmite semnale SUA prin Transnistria


Victor Chirilă: "Reluarea finanţării Transnistriei este un joc abil al Moscovei de a se implica în viitoarele alegeri prezidenţiale din regiune şi un semnal, adresat Washingtonului, că Moscova nu va lăsa Tiraspolul de izbelişte". Moscova anunţă reluarea asistenţei financiare pentru Transnistria, după o pauză de aproape un an, înaintea alegerilor prezidenţiale din regiune.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întâi, buletinul de ştiri. Valentina Ursu trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.

---------------------------------------------------------------------------------------
Rusia va relua asistenţa financiară umanitară pentru Transnistria începând cu luna aprilie. Anunţul a fost făcut de preşedintele Sovietului suprem din Tiraspol, Anatoli Kaminski, la revenirea sa dintr-o vizită făcută la Moscova. Banii vor fi destinaţi unui adaos de 15 dolari la pensii, pentru îmbunătăţirea alimentaţiei în spitale şi case de copii. Tiraspolul nu a reuşit să convingă Moscova să ofere asistenţă şi sectorului agricol, aşa cum făcuse până la suspendarea finanţării. Federaţia Rusă a întrerupt acum un an ajutoarele financiare umanitare pentru Transnistria pe motivul că banii s-au cheltuit neconform destinaţiei şi în condiţii lipsite de transparenţă.

Moldova nu poate adera la UE până când conflictul din Transnistria nu va fi rezolvat.Este opinia lui Charles Tannok, membru al Parlamentului European. Intr-un interviu acordat Europei Libere, el a spus că Moldova, alături de Ucraina şi ţările din Caucazul de Sud, se afla acum in afara agendei politice europene. Chiar dacă s-a descurcat destul de bine din punct de vedere economic si din cel al stabilitatii politice, Moldova are, totusi, o mare bataie de cap cu chestiunea trnsnistreana care e nerezolvata.”, a declarat Tannok. Potrivit oficialului european, ultimul lucru pe care l-ar face UE ar fi sa aduca in interior o tara al carei teritoriu este controlat partial de o autoritate independenta sau de Rusia.

Guvernul moldovean a decis să aloce ajutoare de un milion de lei pentru Japonia lovită de cutremure, valuri ţunami şi accidente la centrala atomică de la Fukushima în cel mai mare dezastru de după al doilea război mondial. O sumă mai mică a fost alocată la începutul săptămânii de primăria Chişinăului. În semn de solidaritate, autorităţile moldovene au deschis conturi speciale pentru colectarea ajutoarelor financiare din partea cetăţenilor. În doar 3 zile, pe cont s-au strâns peste 270 de mii de lei , au informat angajaţi ai ministerului de finanţe.

Experti ASM consideră că Moldova nu va fi afectată de norul de radiaţii care s-a produs în urma avariilor de la centrala nucleara de la Fukushima din Japonia. Savanţii au dat asigurări că direcţia vântului este dinspre continent spre Ocean şi nu reprezintă un pericol, iar centralele nucleare din apropierea Moldovei, cea de la Cernavoda , din România şi cea de la Nikoalev din Ucraina, sunt construite să reziste la cutremure de intensitatea de 8 grade, deşi în aceasta regiune nu au existat niciodată cutremure de o astfel de magnitudine.

Rusia a semnat o înţelegere cu Belarus, angajându-se să construiască o centrală nucleară în apropierea graniţei beloruso-letone. Acordul a fost semnat la Minsk în prezenţa premierului rus, Vladimir Putin. Potrivit înţelegerii, Minskul va primi un împrumut de 9,4 miliarde de dolari pentru construcţia centralei nucleare, aşteptată să intre în funcţiune din 2018. Rusia are 32 de reactoare nucleare în stare de funcţiune. Săptămâna trecută, Vladimir Putin a cerut noi controale legate de securitatea acestor centrale, încercând să dea asigurări populaţiei că pericolul unei contaminări radioactive de la centralele deteriorate din Japonia este minim.

Ministrul Tehnologiei Informaţionale de la Chişinău a redus preţul paşapoartelor biometrice. Astfel, paşaportul eliberat în regim de urgenţă, adică în şase ore, s-a ieftinit de peste două ori şi a ajuns la 1420 de lei. În termen de o lună, paşaportul biometric poate fi procurat cu 760 de lei. Paşapoartele pentru copii sunt mai ieftine. Introducerea paşapoartelor biometrice de la 1 ianuarie anul acesta este o condiţie a Uniunii Europene în vederea liberalizării regimului de vize.

Partidul Rusia Unită a câştigat alegerile locale care au avut loc duminica trecută în 12 regiuni ale ţării. Rezultatele preliminare arată că Rusia Unită îşi va păstra majoritatea în consiliile regionale şi municipale, dar se confruntă cu opoziţia comunistă puternică în regiuni sărace ca Tver şi Kirov. Opoziţia spune că partidul puterii a avut o campanie murdară şi însoţită de nereguli în toate regiunile, dar Rusia Unită dezminte acuzaţiile. Acest scrutin este văzut de experţi ca un test important pentru popularitatea lui Putin şi a partidului său înaintea alegerilor prezidenţiale de anul viitor.
---------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Iinvitatul ediţiei de astăzi este directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, cu care discutăm despre principalele evenimente ale săptămânii trecute. Dle Chirilă, Rusia a anunţat că va relua finanţarea regiunii transnistrene, sub formă de asistenţă urmanitară, după o pauză de aproape un an. De ce tocmai acum?

Victor Chirilă
Victor Chirilă
: „De ce tocmai acum? Bine, cred că sunt mai multe versiuni de a explica acest lucru. Eu nu exclud, că decizia pe care a luat-o Federaţia Rusă este legată şi de contextul politic din Transnistria. În decembrie ne aşteptăm la alegeri prezidenţiale. Domnul Smirnov urmează să fie unul din principalii candidaţi, iarăşi, probabil cu cele mai mari şanse de a câştiga din noul alegerile. Dar nu cred, că toată lumea este încântată de acestă perspectivă în regiunea transnistreană. Şi faptul că anume domnul Kaminski, preşedintele sovietului suprem din regiunea transnistreană, a reuşit să obţină această reluare a asistenţei, probabil că este şi un mesaj de susţinere din partea Moscovei pentru domnul Kaminski însuşi şi un semnal pentru domnul Smirnov, că dânsul va trebui să lupte un pic pentru funcţia de preşedinte, că Rusia nu este tocmai încântată poate de toate evoluţiile din regiune. Şi cred, că acest lucru îl va ţine un pic în şah în anumită măsură pe domnul Smirnov. Cred că este o politică abilă a Federaţiei Ruse de a se implica în jocurile interne din regiunea transnistreană, de a avea mai multe pârghii de influenţă şi asupra domnului Kaminski, şi asupra domnului Smirnov, şi a celor care sunt în jurul lor.”

Europa Liberă: Domnule Chirilă, asistenţa umanitară venită de la Moscova pare a fi totuşi de mare ajutor pentru bugetul Transnistriei. Deficitul bugetar este unul fără precedent, două treimi din cheltuieli nu sunt acoperite – o situaţie de neimaginat pentru un stat funcţional.

Victor Chirilă: „Fără îndoială, că această asistenţă este legată şi de situaţia critică economică şi socială din regiunea transnistreană. Ştim foarte bine, că deficitul bugetar este enorm, că practic banii care sunt prevăzuţi de buget la capitolul cheltuieli sunt destinaţi doar salariilor, doar pensiilor, doar pentru a asigura serviciile comunale, alimentare pentru cetăţenii regiunii. De aceea acest adaus la pensii, acest adaus pentru a îmbunătăţi hrana în spitale şi grădiniţe este şi un mijloc de a evita anumite turbulenţe sociale în regiunea transnistreană şi creşterea nemulţumirii, nivelului de insatisfacţie în regiune din partea cetăţenilor. Această insatisfacţie există, deocamdată este menţinută în tăcere, în surdină şi cred că fără ajutorul Rusiei va fi greu autorităţilor din regiunea transnistreană să facă faţă problemelor, care există acolo.”

Europa Liberă: Anunţul că Transnistria va beneficia din nou de ajutorul Federaţiei Ruse l-a făcut preşedintele Dumei de stat, Boris Grîzlov, după întâlnirea cu speakerul transnistrean Anatoli Kaminski, aflat în vizită la Moscova. De altfel, anunţul a fost făcut în timp ce la Moscova se afla şi vicepreşedintele Statelor Unite Joseph Biden, mai exact, pe finalul vizitei sale de trei zile în capitala rusă, înainte de a lua calea spre Chişinău. Este o coincidenţă, sau sunt lucruri fără nici o legătură?

Victor Chirilă: „Eu nu cred că este o coincidenţă. În primul rând, vizita a fost planificată foarte minuţios. Cred că şi mesajele, care au fost făcute cu ocazia acestei vizite a domnului Kaminski la Moscova de asemenea au fost adresate şi Chişinăului şi părţilor implicate în formatul 5+2, şi în special americanilor. Şi probabil, că acest mesaj venea să încurajeze într-un fel partea transnistreană, anume în contextul potenţialelor declaraţii, pe care domnul Biden urma să le facă la Chişinău şi vis-a-vis de subiectul transnistrean. Era un fel de, cum să spun, de încurajare. Cred că este o încurajare cu siguranţă a autorităţilor transnistrene, dându-le de înţeles, că Moscova este în spatele Tiraspolului, că nu-i va lăsa de izbelişte. Şi acelaşi lucru, cred că s-a făcut şi la adresa Statelor Unite ale Americii. Este un fel de stratagemă de a echilibra, sau de a diminua eventualul impact al declaraţiilor, pe care domnul Biden le-a făcut în cele din urmă la Chişinău vis-a-vis de problema transnistreană, vis-a-vis de viitorul Transnistriei. Cred că anume în sensul acesta trebuie văzute aceste declaraţii.”

Europa Liberă: La Chişinău, vicepreşedintele Statelor Unite a declarat că „viitorul Transnistriei este în interiorul Moldovei şi împreună cu comunitatea europeană”. Declaraţii de sprijin pentru Republica Moldova au răsunat la Chişinău, ceva mai devreme, şi din partea ministrului de Externe al Uniunii Europene, doamna Catherine Ashton. Ce ar trebui să facă autorităţile moldovene pentru a valorifica la maximum susţinerea partenerilor lor occidentali?

Victor Chirilă: „Ambele vizite sunt foarte importante pentru ţara noastră şi în special pentru realizarea acelor obiective, pe care le-am fixat, atât la capitolul soluţionării problemei transnistrene, cât şi în domeniul integrării europene. Simbolismul lor este important. El este un avantaj pentru noi. Dar simbolismul trebuie să fie transpus în practică, prin acţiuni concrete de politică internă şi externă. Pe plan intern, dacă vorbim de problema transnistreană, este nevoie în primul rând să implementăm acele reforme, care vor face Republica Moldova mai atractivă pentru cetăţenii noştri din regiunea transnistreană. Acest lucru, însă, nu este îndeajuns. Este nevoie de o muncă asiduă cu Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii pentru a-i determina, în cele din urmă, să-şi ridice statutul, împreună cu noi desigur, la masa de negocieri în formatul 5+2. Deocamdată există în principiu această dorinţă, această intenţie, dar în acelaşi timp există şi anumite rezerve. Rezerve, care au fost simţite în timpul discuţiilor avute aici cu domnul Biden. Probabil, că aceste rezerve sunt legate şi de contextul mai larg al relaţiilor Statelor Unite ale Americii cu Rusia, este legat de resetarea relaţiilor dintre Washington şi Moscova. Ştim foarte bine, că Washingtonul are nevoie de sprijinul, dar uneori de tăcerea Rusiei în soluţionare sau în rezolvarea unor probeleme majore internaţionale. De aceea cred eu, că marele efort este de partea noastră. Sigur, trebuie să ne îmbunătăţim acele instrumente instituţionale, care să ne asigure, că în dialogul bilateral Chişinău-Washington subiectele stringente, precum soluţionarea problemei transnistrene, precum integrarea europeană, precum probleme legate de securitatea regională să fie mereu pe agenda de zi cu zi a relaţiilor noastre. Şi acest lucru să se reflecte şi în agenda bilaterală a Washingtonului în raport cu Moscova.”

Europa Liberă: Domnule Chirilă, Asociaţia pe care o conduceţi a scos recent în evidenţă lipsa unei strategii de durată a Chişinăului pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Aţi putea să detaliaţi un pic?


Victor Chirilă: „Mă refer aici nu doar la componenta negocierilor. Mă refer şi la componenta promovării măsurilor de încredere. S-au făcut multe lucruri bune în ultimii ani în acest sens. Şi Chişinăul a alocat asistenţă necesară pentru păturile social vulnerabile din regiunea transnistreană. Se acordă burse pentru studenţi. Oamnii de afaceri şi întreprinderile din regiunea transnistreană au acces la beneficiile comerciale, pe care ni le acordă Uniunea Europeană. În acelaşi timp şi Uniunea Europeană şi-a mărit asistenţa pentru regiunea transnistreană. În acest an volumul asistenţei se va ridica la 13 milioane de euro. Este o sumă impresionantă. Plus la aceasta, există o înţelegere de principiu, că toată asistenţa pe care Republica Moldova o va recepţiona de la comunitatea internaţională în următorii ani, va cuprinde şi o componentă transnistreană. Şi această componentă se va ridica în termeni financiari iarăşi în valoare la cifra de 15 procente. Dacă ne gândim, că această asistenţă, care ne va veni din partea comunităţii internaţionale în următorii ani se ridică la cifra de două miliarde de euro, eu cred că aceste 15 procente pentru Transnistria este o sumă chiar impunătoare. Problema este, că nici Uniunea Europeană, nici restul donatorilor nu au o viziune clară cum ar trebui să fie livrată această asistenţă. Şi din această cauză impactul acestei asistenţe riscă să fie unul diminuat, limitat. Impact în sensul promovării măsurilor de încredere, impact în sensul convingerii, determinării administraţiei din Transnistria să respecte nişte norme democratice elementare. Şi în acelaşi timp să-i determine să îmbunătăţească clitatea instituţiilor, sau a serviciilor pe care le oferă cetăţenilor. Să le permită cetăţenilor de rând să aibă o participare mai mare la luarea deciziilor, deciziilor ce-i privesc. Uneori chestiuni locale sunt decise la Tiraspol. Eu înţeleg că Tiraspolul este o regiune separatistă, nerecunoscută, dar acolo locuiesc 250 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova, care au paşapoarte ale Republicii Moldova. Prin urmare, Republica Moldova are o anumită responsabilitate faţă de ei. Şi această responsabilitate, fără îndoială, îi revine şi comunităţii internaţionale. Chiar dacă comunitatea internaţională nu recunoaşte autorităţile de acolo, dar această asistenţă trebuie să fie folosită nu doar pentru ai determina, a-i convinge pe reprezentanţii administraţiei de la Tiraspol să vină la masa de negocieri. Cred că acest lucru este unul din obiectivele, pe care ar trebui să le urmărească. Obiectivul şi mai important este ca în această regiune să fie promovate valorile democratice. Ca această regiune, chiar dacă nu este recunoscută, este important ca şi în această regiune acele procese, care se petrec în jurul nostru, procese democratice, să aibă loc şi acolo.”

Europa Liberă: opinia invitatului nostru de astăzi, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă.
-------------------------------------------------------------------------------------
Şi tot săptămâna trecută, preşedintele Sovietului suprem de la Tiraspol, Anatoli Kaminski, lider al partidului Obnovlenie, a lansat iniţiativa elabotării unei strategii de dezvoltare pe termen lung a Transnistriei – până în anul 2025. Cum ar trebui să se dezvolte regiunea şi cât de necesar e un asemenea document i-am întrebat pe mai mulţi locuitori din Tiraspol şi Bender.

„Sigur, trebuie create noi locuri de muncă, sunt necesare condiţii pentru businessul mic şi mijlociu, trebuie rezolvată problema agriculturii, să fie susţinut producătorul local. Ar mai trebui create condiţii de angajare pentru cei tineri ca să nu plece peste hotare. Sunt probleme foarte complexe şi sunt necesare măsuri administrative, dar şi la nivelul societăţii civile. Trebuie să existe o dezbatere amplă în societate, rezultatul căreia să fie consensul tuturor forţelor politice şi sociale, şi numai atunci Transnistria va reuşi să rezolve aceste probleme. Pentru partidul Obnovlenie e o şansă istorică şi aş vrea să le urez acestor oameni succes, să reuşească să ducă până la capăt transformările începute”.

„E o pierdere de timp. Nu vedeţi ce se întâmplă la noi? Nici mie nu-mi place. De aceea cred că nimic nu se va schimba până în 3025!”.

„Pământul să fie dat poporului. Problema pământului e prima care trebuie rezolvată, să aibă lumea din ce trăi. Iar la oraşe – să deschidă întreprinderile. Să nu plece lumea la Moscova, Leningrad, Italia sau Turcia, ci să lucreze la noi, în Transnistria. Trebuie să facem ceva cu guvernul şi cu legile”.

„Să fie oprită creşterea preţurilor şi să construiască locuinţe pentru tineri, să poate contracta credite accesibile, la dobânzi mai mici”.

„La noi a fost tărăboi şi tărăboi va fi, şi niciodată nu va fi nici un rost”.

„E nevoie de edicaţie morală, de la o vârstă fragedă. Asta-i cel mai important - educaţia copiilor, nepoţilor. Ei sunt viitorul ţării noastre. Fără oameni nu există viitor”.

„Să ridice agricultura şi industria - pe care le-au distrus deja. Să fure mai puţin. Pe mine m-au concediat de la uzină. Directorul nostru e un hoţ, însă cui îi pasă? Lumea nu primeşte câte un an sau doi ani salariul. Nimeni însă nu atrage nici o atenţie”.


Radu Benea: opinii culese la întamplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG