Linkuri accesibilitate

Tîrgul de Carte de la Leipzig


Cel mai mare program dedicat regiunii Balcanilor din istoria Salonului de carte: Serbia invitată de onoare; noutăţi editoriale; prezenţe româneşti.

Pe o suprafaţă extinsă şi cu un program literar mai sofisticat se prezintă anul acesta Tîrgul Internaţional de Carte de la Leipzig. La ediţia actuală a Salonului de carte, care se desfăşoară între 17 şi 20 martie, participă edituri din 36 de ţări care îşi vor expune producţia editorială în cele 2.150 de standuri. Pînă duminică sunt programate peste 2000 de lecturi, spectacole de teatru, dezbateri publice, care se vor desfăşura atît în oraş cît şi în spaţiul rezervat Tîrgului propriu zis.

Extinderea suprafeţei pentru expozanţi (la 67.000 de metri pătraţi) creează mai ales unor edituri mici anumite facilităţi care nu există la Frankfurt pe Main, unde în octombrie se desfăşoară cel mai mare tîrg de carte din lume.

După dispariţia regimului comunist din RDG, Tîrgul de carte de la Leipzig şi-a propus să devină un pod între literatura occidentală, mai ales germană, şi cea est-europeană, în primul rînd literatura din fostele ţări comuniste. Astfel, se explică şi faptul că anual invitata de onoare a tîrgului este o ţară răsăriteană. Anul acesta onoarea îi revine Serbiei. Atît presa de limbă germană cît şi organizatorii tîrgului au întîmpinat evenimentul, punînd un accent special pe producţia literară din această ţară. Potrivit biroului de presă al Tîrgului, la Leipzig vor fi lansate peste 30 de traduceri din literatura sîrbă.

Circa 100 de autori din Europa de est, inclusiv din România, sunt aşteptaţi la Leipzig pentru a participa la lecturi, lansări de carte şi dezbateri. Din România vor fi prezenţi scriitorii Gabriela Adameşteanu şi Răzvan Rădulescu. Dintre numeroasele cărţi cu tematică românească ce vor fi expuse şi prezentate la Leipzig, amintim doar patru titluri. Două romane noi şi două volume de eseuri şi publicistică. Cătălin Dorian Florescu, născut în 1967 la Timişoara şi stabilit în Elveţia, a publicat un nou roman, „Jacob se decide să iubească“ („Jacob beschließ zu lieben“, C.H. Beck, München). În centrul acestui roman autorul a plasat istoria coloniştilor din Banat, pe care o consideră emblematică. Florescu încearcă să cuprindă aproape 4 secole zbuciumate între coperţile acestui roman care se încheie cu deportările în Bărăgan, pierzîndu-se, pe alocuri, în imprecizii stufoase, trivializări neintenţionate şi neconcordanţe strict istorice.

Celălalt roman intitulat „Minte-mă“ („Belüge mich“, Aufbau, Berlin) este semnat de Richard Wagner, originar şi el din Timişoara. Wagner povesteşte istoria ocultată a unei familii care oscilează între legende, minciuni sfruntate, conformism şi compromisuri. Acţiunea romanului se desfăşoară, în cea mai mare parte, la Bucureşti, un oraş în care trecutul interbelic şi actualitatea imediată se interferează, se suprapune şi se prelungeşte.

Editura Hanser a lansat acum un volum de eseuri semnat de Herta Müller, „Totdeauna aceeaşi zăpadă şi acelaşi unchi“ („Immer derselbe Schnee und immer derselbe Onkel“).

Editura Suhrkamp prezintă pentru prima dată în traducere germană textele „deocheate“ politic ale lui Emil Cioran, din perioada 1931-1937. Volumul cu scrierile lui Cioran, intitulat „Despre Germania“ („Über Deutschland“) se încheie cu o substanţială postfaţă semnată de traducătorul cărţii, Ferdinand Leopold.

Ca în fiecare an, şi de data aceasta încheierea Tîrgului va fi marcată prin decernarea Premiului pentru buna-înţelegere europeană.
XS
SM
MD
LG