Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) îndeamnă guvernul RM să orienteze în altă direcţie politicile statului de susţinere a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, şi anume să înlăture barierele politice care ar împiedica dezvoltarea businessului mic. Aceste recomandări au fost făcute la lansarea de azi de la Chişinău a raportului OCDE intitulat „Încurajînd dezvoltarea sectorului IMM”. Care sînt constrîngerile remarcate de experţii străini dar şi de reprezentanţii micului business?
Concentrînd-se pe stimularea spiritului de antreprenoriat, adică pe crearea de noi întreprinderi, şi pe susţinerea microîntreprinderilor, statul a lăsat fără sprijin unităţile mici şi mijlocii care au un potenţial de dezvoltare sporit şi care pot să contribuie la creşterea economiei moldoveneşti, susţin experţii de la OCDE. Politica guvernamentală în domeniul IMM nu prevede niciun instrument eficient pentru a putea furniza consultanţă acestor întreprinderi, se arată în raport. Cu alte cuvinte, odată ce şi-au pus pe picioare afacerea, antreprenorii sînt lăsaţi să se descurce cum pot.
Pe de altă parte, întreprinderile cu potenţial sporit de creştere se ciocnesc de constrîngeri serioase cînd vor să obţină capital şi fonduri investiţionale de la bănci, dacă nu prezintă garanţiile cerute, se mai arată în studiu. Recomandarea experţilor de la OCDE e să fie revăzute schemele de garantare a creditelor, aşa încît acestea să lărgească accesul IMM-urilor la creditare dar nu să furnizeze garanţii suplimentare pentru unii şi aceiaşi clienţi.
În ce priveşte politica în domeniul inovării, accentul urmează să fie mutat de pe susţinerea utilizării inovaţiilor autohtone pe transferul tehnologic şi îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a tehnologiilor.
Dar restanţele majore ale autorităţilor, conchid experţii de la OCDE, ar fi consolidarea statului de drept, îmbunătăţirea sistemului judiciar şi lupta eficientă cu corupţia.
Ministrul economiei Valeriu Lazăr prezent la lansarea raportului a lăsat să se înţeleagă că guvernul ar avea aceleaşi priorităţi.
Valeriu Lazăr: „Deja hai să recunoaştem că cîte ceva ne-a reuşit. Fiindcă dacă vreţi anul ăsta vor fi sume record alocate pentru finanţarea sectorului. A fost suplimentat serios PNAET. Avem echivalentul a 2 mln. euro deja prevăzut în proiectul legii bugetului. Avem suplimentarea pînă la 8,5 mln lei e o creştere substanţială la fondul pentru garantarea creditelor pentru IMM. Anul ăsta pentru prima dată prevede cel puţin proiectul legii bugetului alocarea a 8,5 mln. lei pentru aşa-numitul grant japonez, adică leasingul echipamentului industrial, el e valabil pentru IMM-uri. Am obţinut 5 mln. lei pentru PARE, pentru că noi căutăm formule prin care totuşi remitenţele încetul cu încetul le canalizăm mai mult spre investiţii.”
Cum percepe mediul de faceri aceste progrese pomenite de guvernanţi, am căutat să aflu de la Eugen Roşcovan, preşedintele Asociaţiei Micului Business.
Eugen Roșcova: „Pe de o parte parcă s-ar uşura înregistrarea întreprinderilor, pe de altă parte este imposibil să lucrezi în mod eficient. Antreprenorii mici în special ei au probleme mari cu controalele de stat, fiindcă ele se fac permanent şi uneori se fac de două trei ori pe săptămînă la acelaşi agent economic. Şi problemele cu vama, şi problema preţurilor indicative, şi problema aducerii utilajelor tehnologice bune de peste hotare care se impozitează plus cu 40%. ”
Trebuie spus că Întreprinderile Mici şi Mijlocii, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, asigură aproximativ 60 la sută din totalul locurilor de muncă din Moldova.
Concentrînd-se pe stimularea spiritului de antreprenoriat, adică pe crearea de noi întreprinderi, şi pe susţinerea microîntreprinderilor, statul a lăsat fără sprijin unităţile mici şi mijlocii care au un potenţial de dezvoltare sporit şi care pot să contribuie la creşterea economiei moldoveneşti, susţin experţii de la OCDE. Politica guvernamentală în domeniul IMM nu prevede niciun instrument eficient pentru a putea furniza consultanţă acestor întreprinderi, se arată în raport. Cu alte cuvinte, odată ce şi-au pus pe picioare afacerea, antreprenorii sînt lăsaţi să se descurce cum pot.
Pe de altă parte, întreprinderile cu potenţial sporit de creştere se ciocnesc de constrîngeri serioase cînd vor să obţină capital şi fonduri investiţionale de la bănci, dacă nu prezintă garanţiile cerute, se mai arată în studiu. Recomandarea experţilor de la OCDE e să fie revăzute schemele de garantare a creditelor, aşa încît acestea să lărgească accesul IMM-urilor la creditare dar nu să furnizeze garanţii suplimentare pentru unii şi aceiaşi clienţi.
În ce priveşte politica în domeniul inovării, accentul urmează să fie mutat de pe susţinerea utilizării inovaţiilor autohtone pe transferul tehnologic şi îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a tehnologiilor.
Politică guvernului nu prevede instrumente de consultanță pentru IMM-uri
Dar restanţele majore ale autorităţilor, conchid experţii de la OCDE, ar fi consolidarea statului de drept, îmbunătăţirea sistemului judiciar şi lupta eficientă cu corupţia.
Ministrul economiei Valeriu Lazăr prezent la lansarea raportului a lăsat să se înţeleagă că guvernul ar avea aceleaşi priorităţi.
Valeriu Lazăr: „Deja hai să recunoaştem că cîte ceva ne-a reuşit. Fiindcă dacă vreţi anul ăsta vor fi sume record alocate pentru finanţarea sectorului. A fost suplimentat serios PNAET. Avem echivalentul a 2 mln. euro deja prevăzut în proiectul legii bugetului. Avem suplimentarea pînă la 8,5 mln lei e o creştere substanţială la fondul pentru garantarea creditelor pentru IMM. Anul ăsta pentru prima dată prevede cel puţin proiectul legii bugetului alocarea a 8,5 mln. lei pentru aşa-numitul grant japonez, adică leasingul echipamentului industrial, el e valabil pentru IMM-uri. Am obţinut 5 mln. lei pentru PARE, pentru că noi căutăm formule prin care totuşi remitenţele încetul cu încetul le canalizăm mai mult spre investiţii.”
Cum percepe mediul de faceri aceste progrese pomenite de guvernanţi, am căutat să aflu de la Eugen Roşcovan, preşedintele Asociaţiei Micului Business.
Eugen Roșcova: „Pe de o parte parcă s-ar uşura înregistrarea întreprinderilor, pe de altă parte este imposibil să lucrezi în mod eficient. Antreprenorii mici în special ei au probleme mari cu controalele de stat, fiindcă ele se fac permanent şi uneori se fac de două trei ori pe săptămînă la acelaşi agent economic. Şi problemele cu vama, şi problema preţurilor indicative, şi problema aducerii utilajelor tehnologice bune de peste hotare care se impozitează plus cu 40%. ”
Trebuie spus că Întreprinderile Mici şi Mijlocii, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, asigură aproximativ 60 la sută din totalul locurilor de muncă din Moldova.
