Observatorii sugereaza ca in interiorul coalitiei de guvernare există un grad inalt de tensiune si despre ca AIE 2, in mare parte, a mostenit problema comunicarii de la prima Alianta pentru Integrare Europeana. Disensiunile intre cei trei lideri politici continua sa se mențină si faptul stirbeste din imaginea actualei guvernari si ofera sanse comunistilor sa dezbine Alianta. Despre sursele de tensiune in AIE vom vorbi astazi cu invitatul Europei Libere, vicepresedintele PD, vicepremierul Valeriu Lazar, ministrul economiei.
Interviul matinal EL: cu ministrul economiei Valeriu Lazăr
Europa Liberă: Dumneavoastră de ce nu aţi susţinut la şedinţa Cabinetului de miniştri aprobarea Legii bugetului?
Valeriu Lazăr: „Ba din contra. În cadrul prezidiului Guvernului în acea dimineaţă unanim s-a luat decizia, sau cel puţin noi am aprobat ordinea de zi, atâta doar că am preîntâmpinat primul ministru că agenda este prea ambiţioasă. Fiindcă nu era vorba doar de Legea bugetului. Şi aici vreau să introduc o claritate. De data asta, anul ăsta s-a mers pe o cale anormală. Este ceva inedit pentru Republica Moldova, când se examinează în pachet şi politica bugetar fiscală şi Legea bugetului. Fiindcă în mod normal ele sunt separate cam cu jumătate de an. De aceea, am atenţionat pe domnul prim ministru.
Discuţia a fost una calmă, liniştită, că de fapt avem o agendă prea ambiţioasă. De aceea, am aprobat ordinea de zi şi am zis, că începem discuţiile astăzi, dar e puţin probabil să putem să decidem astăzi, fiindcă spuneam că termenul este prea ambiţios – în patru-cinci zile să faci ceea ce faci de regulă în patru-cinci ani este prea ambiţios. De aceea am zis, că s-ar putea întâmpla să mai avem nevoie de cel puţin o rundă-două de discuţii între membrii Guvernului. Şi la fel am transmis rugămintea, sau solicitarea colegilor noştri parlamentari de a convoca în regim de urgenţă Consiliul Alianţei, fiindcă colegii noştri din Parlament nu găsiseră altă modalitate de a comunica cu domnul prim-ministru, care într-un fel nu prea vrea să ia legătura şi să numească această şedinţă a Consiliului.”
Europa Liberă: Domnule Lazăr, dar se zice, că a fost un anunţ neaşteptat al reprezentanţilor PD şi PL, că nu ar fi avut mandat să voteze proiectul de buget. L-am auzit pe vicepremierul, domnul Moldoveanu.
Valeriu Lazăr: „Ce înseamnă n-am avut mandat? Sigur că n-am avut mandat. Hai să nu ajungem să ne ascundem după deget. Este un Guvern format pe criterii politice. Ceea ce înseamnă, că votul miniştrilor în Guvern, care au autonomia pe care o au, oricum se consultă cu colegii de partid, cu atât mai mult că nu este, să zic aşa, o lege ordinară. De fapt este un pachet legislativ şi Legea bugetului e principalul document politic al anului. Şi e absolut firesc, atâta timp cât noi ne-am consultat cu colegii din Parlament şi ei au văzut acolo foarte multe idei revoluţionare, care trebuie preventiv consultate, cel puţin la nivel politic, am transmis această rugăminte. Pentru noi nimic ieşit din comun.”
Europa Liberă: Ceea ce s-a întâmplat la şedinţa de sâmbătă a Guvernului ar putea avea loc consecinţe pentru sănătatea bugetară şi economică a ţării, dar mai ales pentru temeinicia Alianţei. Nu?
Valeriu Lazăr: „Valentina, eu n-aş vrea să dramatizez. De fapt noi aşteptam, fiindcă e dreptul primului ministru. Eu nu ştiu de ce dumnealui a zis: ori decidem azi, ori nu discutăm deloc. De fapt am zis, de ce nu? De regulă, proiectul Legii bugetului, cu atât mai mult şi pachetul legislativ, se dezbate luni la rând. Uşi închise, se adună miniştrii, în două-trei runde, negociază între ei. Aşa se face într-o democraţie şi aşa ar trebui să se facă şi în Republica Moldova. Şi de fapt, dumnealui a zis: bine, eu am să mă gândesc.
Şi pentru noi a fost o surpriză ceea ce a anunţat dumnealui la începutul şedinţei. Fiindcă noi eram siguri. Eu cel puţin am venit cu sentimentul, că totuşi discutăm şi da, mai revenim ulterior, dacă nu finalizăm în ziua de sâmbătă. Aveam duminică, luni, marţi. Adică aveam câteva zile bune înainte. Şi noi aşteptam de fapt, că urma sâmbătă să avem şedinţa consiliului, să discutăm momentele astea politice mai sensibile din perspectiva pachetului legislativ şi să revenim în Guvern. N-a urmat sâmbătă, n-a urmat duminică.
Eu mai sper ca măcar astăzi PLDM-ul, cărora le revine preşedinţia prin rotaţie la Consiliu, să convoace Consiliul. E ceva normal, nu trebuie de dramatizat. Fiindcă spuneam, nu e doar Legea bugetului propriu-zisă, care înseamnă nişte cifre. Scot în evidenţă o dată în plus – este pachetul legislativ, politica fiscal-bugetară, care în mod normal trebuia aprobată încă în iulie anul trecut şi lucrul ăsta nu s-a întâmplat. E o altă temă de discuţie.
Şi acum noi comprimăm un proces, care spuneam, durează jumătate de an, în patru zile şi e absolut normal ca să discutăm lucrurile astea de principiu în Consiliu. Fiindcă vă închipuiţi o situaţie, când Guvernul votează, transmite în Parlament, şi Parlamentul din considerente care îi privesc, nu votează pachetul legislativ. Atunci apare întrebarea – pentru ce să forţăm noi nota cu legea bugetului? Fiindcă regulile de joc, în baza cărora se calculează bugetul de obicei, repet, se aprobă cu jumătate de an înainte în Parlament. Bine, acum avem o situaţie pe care o avem. De aceea aceste consultări cu colegii din Parlament mi se par absolut fireşti. Eu nu ştiu, de ce nu se convoacă consiliul deja de foarte mult timp.”
Europa Liberă: Dar ce înseamnă această tergiversare pentru relaţia Moldovei cu structurile internaţionale? Şi în primul rând cu FMI-ul?
Valeriu Lazăr: „Valentina, tergiversarea s-a început anul trecut, atunci când, iarăşi din considerente pe care eu nu le înţeleg nici până în ziua de astăzi, colegii noştri, care vin din blocul financiar, au zis că nu venim cu politica bugetar-fiscală pe anul 2011. Fiindcă, repet, în mod normal ea trebuia să se aprobe încă înainte de vacanţa deputaţilor din iulie 2010. Adică se aproba. Noi acum mergem cu totul în pachet. De aceea nu putem acum vorbi de tergiversare. Vreau să vă deschid parantezele – noi ieri, echipa Partidului Democrat am muncit toată ziua, fiindcă noi vrem că acest pachet legislativ să treacă cât mai repede, dar nu vrem, Doamne fereşte, să avem un blocaj în Parlament. Nu ştiu, poate asta şi se urmăreşte.”
Europa Liberă: E bine, că a muncit Partidul Democrat. Era mai bine, dacă munceau toate trei partide care au creat Alianţa.
Valeriu Lazăr: „Da, dar pentru asta trebuia în mod normal PLDM-ul, cărora li s-a transmis nenumărate mesaje, să convoace Consiliul Alianţei şi să punem în discuţie în două-trei ore puneam în discuţie momentele astea mai sensibile, care ţin de politici. Repet, acolo nu e doar Legea bugetului, că acolo e mai simplu.”
Europa Liberă: Dar haideţi să vedem, unde sunt aceste politici, unde apar probleme sensibile?
Valeriu Lazăr: „Nu, că ele în genere nu s-au discutat, fiindcă repet, în mod normal, în Parlament se aprobă politicile. Trebuia să se întâmple în iulie anul trecut, după care pe final de an vine bugetul, având foarte clar votul Parlamentului. Fiindcă nu poţi construi un buget pe nisip, atâta timp cât Parlamentul nu ţi-a votat regulile, după care formezi acest buget.
Dau un exemplu, cel mai simplu: bugetul presupune mai multe sume încasări de la accize. Accize, pe care trebuie să le majoreze, în mod normal, Parlamentul. Admitem că Parlamentul n-o să voteze, n-o să susţină această idee. E dreptul Parlamentului s-o facă. Atunci de ce construim noi un buget pe nisip? Aceasta este logica.
Atâta timp cât noi mergem în pachet, dacă nu putem merge separat, adică rupe pachetul fiscal-bugetar, mergem în Parlament, Parlamentul votează, pe urmă noi liniştit, Guvernul având regulile foarte clare şi girul Parlamentului, construim bugetul. Nu le putem separa, e o situaţie excepţională. Atunci cel puţin consultăm cu deputaţii. Stimaţi colegi din Parlament, uite ce avem noi de gând să facem. Voi o să susţineţi această idee? Da, o să susţinem. Ok, revenim în Guvern şi construim bugetul. Aşa ar trebui să fie.”
Europa Liberă: Domnule Lazăr, contează care minister va primi cei mai mulţi bani din bugetul de stat?
Valeriu Lazăr: „Nu, eu cred că nu aici este discuţia. Fiindcă şi ministerele sunt diferite. Sunt ministere care au, de exemplu Ministerul Transporturilor are 800 de milioane de lei, Fondul rutier, ei administrează Fondul rutier. Adică, nu cred că acesta este criteriul, denumirea ministerului şi câţi bani are. Să ştiţi, că discuţiile cele mai mari nu vin din zona cine şi ce minister câţi bani are. Fiindcă acolo chiar sunt anumite constrângeri bugetare, sunt anumiţi parametri, oricum miniştrii trebuie să negocieze.
Documentul bugetului trebuie să fie un document votat consensual. Nu iese nimeni fericit de acolo, fiindcă toţi miniştrii îşi doresc mai mult. Dar miniştrii trebuie să discute între ei, se negociază lucrurile astea în două, în trei, în patru runde, cu uşile închise. Aşa se face, de obicei.”
Europa Liberă: Dar s-au făcut auzite voci, care spun că disensiunile din coaliţia de guvernământ ar fi cauzate de lupta între două grupări oligarhice, care ar vrea să-şi consolideze poziţiile în administraţia statului pentru a-şi proteja şi dezvolta afacerile.
Valeriu Lazăr: „Uite, eu nu ştiu ce au supoziţiile astea cu ceea ce se întâmplă în procesul absolut normal şi eu să zic cu cât mai repede va fi convocat Consiliul Alianţei şi vom discuta cu colegii din Parlament, vom explica, de fapt, care sunt aceste idei şi noutăţi în politica bugetar-fiscală, după asta foarte repede, asta a şi fost şi sugestia domnului Lupu şi ştiu că şi colegii liberali au aceleeaşi idei.
Nu ştiu, chiar nu înţeleg de ce domnul prim-ministru, ca şi lider al PLDM-ului, şi cu fracţiunea dumnealor din Parlament, nu dau curs acestor solicitări la doi parteneri de coaliţie. Hai şi vom convoca Consiliul şi vom discuta. Ce ar urmări chestia asta. Eu nu ştiu ce se urmăreşte, nu vreau să fac speculaţii, dar poate chiar se urmăreşte blocajul. Dar din partea PD-ului, cel puţin, absolut nu există nici un blocaj, ba din contra, noi am spus: când doriţi, atunci ne convocăm şi cât mai repede cu atât mai bine. Noi suntem gata pentru aceste discuţii.”
Europa Liberă: Domnule Lazăr, ştiu că v-aţi propus ca acest buget să însemne, că Moldova trece de la o economie care e bazată pe importuri şi consum, pe una care s-ar baza pe investiţii. Acest buget de stat pentru anul în curs demonstrează acest lucru?
Valeriu Lazăr: „Într-o anumită măsură – da. Fiindcă să zicem, s-au majorat investiţiile capitale, pe care noi le orientăm în infrastructură, de exemplu. Fondul rutier s-a majorat până la aproape la 800 de milioane de lei. Adică, în linii mari, pas cu pas, în măsura în care cadrul de resurse le avem, ne permite, lucrul ăsta se întâmplă. Adică vă spuneam, că discuţiile nu sunt la capitolul propriu-zis cifrele din buget. Aici, repet, nimeni nu va fi fericit până la capăt, dar sunt nişte constrângeri şi noi e important să discutăm şi să avem sentimentul toţi miniştrii, că am participat la acest proces. Momentan nu avem acest sentiment. Nu avem acest sentiment. Dar e o altă temă de discuţie.
Problema este în altă zonă. De exemplu, colegii de la Ministerul de Finanţe au venit cu nişte idei de politici fiscale, pe care eu le găsesc revoluţionare. Doar eu ca şi ministru al Economiei, repet – nu la Legea bugetului, dar la pachetul legislativ, am dat pe patru foi avizul şi din sinteza pe care am văzut-o sâmbătă dimineaţa, am văzut că nimic nu se ia în calcul. Pentru mine este un semnal.”
Europa Liberă: Dar ce aţi propus concret şi nu s-a luat în calcul?
Valeriu Lazăr: „Au propus ei şi noi nu suntem de acord. De exemplu, o mică revoluţie în administrarea fiscală ar însemna, că deja din anul ăsta fiscul va utiliza metode indirecte de impozitare. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă, că dacă s-a uitat la Valentina Ursu, că are o haină mai scumpuşoară şi zice că Valentina nu mă interesează că tu ai dat certificatul de salariu, în baza căruia îţi iau impozitele, îmi pare mie, că tu ai avut şi alte venituri. Şi te taxez. Sunt asemenea metode în multe ţări, dar lucrul acestesta se pregăteşte din timp, cu jumătate de an, cu un an de zile.
Normele astea trebuie foarte clar stabilite în lege, fiindcă intrăm într-o zonă arbitrară şi înmulţim corupţia la fisc. Şi a propos, în discuţia cu FMI-ul, ei ne-au sugerat să ne pregătim de această reformă, anul ăsta să începem a ne pregăti şi s-o întroducem de la anul, dar cu condiţia, că în lege stabilim foarte clar, care sunt aceste metode indirecte, care sunt criteriile. Or, noi propunem anul ăsta repede-repede, fără pregătire şi facem această mică revoluţie. E doar un exemplu.
Şi eu, de exemplu, am consultat cu colegii din Parlament şi am zis, că e prematur acum imediat, repede, fără pregătire. Trebuie să pregătim şi societatea, trebuie să pregătim şi instituţia, în cazul dat fiscul. V-am dat doar un exemplu. Astea sunt chestii foarte sensibile din punct de vedere politic. Şi acum cum putem noi în Guvern să votăm aşa, cu ochii închişi? Fără a discuta lucrurile astea şi în Parlament.
Să nu ne trezim, spuneam, că ne ducem în Parlament şi blocăm toate. Colegii noştri parlamentari, cel puţin echipa Partidului Democrat nu va susţine asemenea idei revoluţionare. Şi atunci de ce să blocăm noi această lege a bugetului în Parlament? Dar nu e mai bine mai întâi s-o discutăm, s-o votăm consensual în Guvern şi consensual apoi în Parlament? E ceva normal, avem o Alianţă. De ce se insistă şi se refuză convocarea Consiliului, eu aşa şi nu înţeleg.”
Europa Liberă: Domnule Lazăr, o latură nu mai puţin importantă este acoperirea deficitului bugetar. Actualul Cabinet de miniştri presupune că în acest an vor fi contractate credite externe de circa, mi se pare, de un miliard şi jumătate, astfel încât datoria statului va creşte în continuare. O să fiţi supuşi unor critici dure din partea opoziţiei comuniste.
Valeriu Lazăr: „Pe mine nu mă miră de loc şi nu mă sustrage de la ceea ce facem noi critica opoziţiei. Treaba lor este să critice. Problema nu este că ne îndatorăm su nu. Noi încă suntem departe de zona critică. Noi avem nevoie de resurse de dezvoltare. Fiindcă întrebarea este nu dacă ne împrumutăm sau nu. În ce condiţii ne împrumutăm? Şi dacă luăm credite concesionale, să zicem, pe 40 de ani, cu 10 ani graţie, cu 0,75 procente anuale, păi tot să-ţi doreşti asemenea credite. Deci, primul – sunt condiţiile şi doi – unde merg aceşti bani. Fiindcă aceşti bani, aşa cum v-am spus, noi suplimentăm investiţiile capitale, mergem în drumuri, în infrastructuri, mergem în utilităţi, chiar şi în infrastructura socială, în gazoducte.
Aşa trebuie să discutăm, dar nu întrebarea este, că ne împrumutăm sau nu. Cred că trebuie să fim atenţi, într-adevăr, să nu ne expunem peste măsură. Dar vreau să vă zic că Statele Unite ale Americii, prima economie din lume, are un nivel de îndatorare foarte înalt şi slava Domnului, văd că rămân în continuare prima economie şi cea mai dezvoltată. Nu asta este problema. Repet, problema este în ce condiţii ne împrumutăm şi unde cheltuim aceşti bani. Şi eu cred, că noi aici nu avem mari întrebări. Politica datoriei şi politica investiţiilor este destul de prudentă şi este pe priorităţi, aici nu vedem noi probleme.”
Europa Liberă: De ce agriculturii i se vor aloca mai puţini bani?
Valeriu Lazăr: „Eu n-aş zice, că agriculturii i se alocă mai puţini bani. Şi pentru noi este un semn de întrebare. A propos, acesta a fost un subiect, pe care au vrut colegii din Parlament să-l discutăm preventiv. Fiindcă, într-adevăr, la prima impresie este, că scade ca sumă, suma alocată pentru subvenţii. Dar din câte eu ştiu, în sector se duc mijloace prin alte modalităţi. De exemplu, în proiectul MCC-ului [Millennium Challenge Corporation], bani băgaţi în irigare. Chiar dacă vreţi, indirect sunt diferite formule – grantul japonez, Programul 2KR.
Adică, important pentru mine este câţi bani se duc în sector. Instrumentele prin care aceşti bani se duc în sector sunt diferite. Da, este instrumentul subvenţionării. Eu cred că toată lumea îşi doreşte ca volumul acestor subvenţionări să fie mai mare, fiindcă suma care se alocă anul ăsta acoperă datoriile anului trecut. E o problemă, dar oricum trebuie, şi domnul ministru de Finanţe trebuie să ne pună pe masă argumentele respective. Este o temă de discuţie, a propos, ce se întâmplă cu agricultura. Dar eu am impresia, că nu trebuie să ne limităm şi să zicem că uite dăm mai puţin în sector doar prin instrumentul de subvenţionare. Sunt alte instrumente, prin care în sector se duc mijloace.”
Europa Liberă: Bine, nu ne-aţi spus când vor fi reluate discuţiile. Înţeleg că deocamdată nici Dvs nu ştiţi. Se credea că s-au găsit, totuşi, 15-20 de oameni, care să conducă Moldova coerent şi unitar. Credeţi că Alianţa rămâne consolidată?
Valeriu Lazăr: „Alianţa nu are alternativă. Şi toate aceste jocuri, ştiţi că era un film – „Igrî patriotov”, da, e un gen de jocuri, pe care eu nu le înţeleg până la capăt. Eu cred, că Alianţa nu are alternativă. Asta înţelegem noi, înţeleg şi partenerii externi. Eu înţeleg şi poziţia opoziţiei, care încearcă să speculeze şi să manipuleze opinia publică şi să arate, că acest Guvern este disfuncţional. Ei vor la putere, este clar ca bună ziua. Nu trebuie să ne mire chestia asta şi să ne sustragă de la strategia pe care ne-am propus-o. De aceea eu cred că, cu mai multă comunicare.”
Europa Liberă: Exact. Asta şi vă dorim – să comunicaţi cât mai mult între Dumneavoastră şi cu societatea. Mulţumim.
