Doi inalti oficiali romani vorbesc despre pensii de pe pozitii total diferite: premierul Emil Boc spune plat, dar optimist ca pensile vor creste anul viitor nu doar cu rata inflatiei, ci si cu 50 la suta din cresterea salariului mediu brut pe economie. Ministrul Muncii Ioan Nelu Botis explica alarmat si pesimist ca sistemul autohton de pensii functioneaza ca o schema piramidala, in care cei care depun devin tot mai putini, iar cei care incaseaza se tot inmultesc.
Declaratiile celor doi transmit idei contrare: premierul incearca sa-i incurajeze pe cei care traiesc din pensii, in vreme ce ministrul roman al muncii este exaperat si nu stie nici cu ce va plati pensile peste trei luni, de cum sa le mareasca anul viitor. Premierul isi pregateste deja discursul pentru alegerile din 2012, dar ministrul sau nu pare pregatit sa preia socurile care continua sa existe din cauza crizei economice. Ministrul roman al muncii descrie sistemul de pensii autohton ca pe o schema piramidala pornind de la date statistice evidente: in Romania sint circa 21 de milioane de locuitori si doar 5,8 milioane muncesc si platesc taxe, 5,1 iau pensii, iar restul sint someri, copii si persoane aflate in intretinerea statului.
Intr-o tara echilibrata jumatate din populatia ei munceste si deci plateste taxe, iar cealalta jumatate este intretiunta. In Romania doar un sfert dintre locuitori muncesc si e greu de crezut ca acestia pot duce in spate intreaga tara. Practic peste 18,5 milioane de romani au peste 18 ani, potrivit listelor de la Biroul Electoral Central, insa mai putin de 6 milioane muncesc, de aceea sistemul de pensii romanesc nu poate fi sustenabil, iar cheltuielile cresc de la an la an, mai cu seama in preajma alegerilor. Ce vrea sa spuna ministrul roman al muncii este ca pensionarul de azi nu traieste din ceea ce a platit cind era in plina activitate, ci din ceea ce se stringe de la romanii aflati in cimpul muncii.
Statisticile arata cu adevarat gravitatea situatiei: deficitul public de pensii a fost la inceputul acestui an de 250 de milioane de euro cu 50 de milioane mai mult decit anul trecut, ceea ce indica un trend crescator, care ar putea duce la noi blocaje. Concluzia ministrul roman al muncii este ca tara nu poate progresa daca oamenii nu se apuca sa munceasca.
Declaratiile celor doi transmit idei contrare: premierul incearca sa-i incurajeze pe cei care traiesc din pensii, in vreme ce ministrul roman al muncii este exaperat si nu stie nici cu ce va plati pensile peste trei luni, de cum sa le mareasca anul viitor. Premierul isi pregateste deja discursul pentru alegerile din 2012, dar ministrul sau nu pare pregatit sa preia socurile care continua sa existe din cauza crizei economice. Ministrul roman al muncii descrie sistemul de pensii autohton ca pe o schema piramidala pornind de la date statistice evidente: in Romania sint circa 21 de milioane de locuitori si doar 5,8 milioane muncesc si platesc taxe, 5,1 iau pensii, iar restul sint someri, copii si persoane aflate in intretinerea statului.
Intr-o tara echilibrata jumatate din populatia ei munceste si deci plateste taxe, iar cealalta jumatate este intretiunta. In Romania doar un sfert dintre locuitori muncesc si e greu de crezut ca acestia pot duce in spate intreaga tara. Practic peste 18,5 milioane de romani au peste 18 ani, potrivit listelor de la Biroul Electoral Central, insa mai putin de 6 milioane muncesc, de aceea sistemul de pensii romanesc nu poate fi sustenabil, iar cheltuielile cresc de la an la an, mai cu seama in preajma alegerilor. Ce vrea sa spuna ministrul roman al muncii este ca pensionarul de azi nu traieste din ceea ce a platit cind era in plina activitate, ci din ceea ce se stringe de la romanii aflati in cimpul muncii.
Statisticile arata cu adevarat gravitatea situatiei: deficitul public de pensii a fost la inceputul acestui an de 250 de milioane de euro cu 50 de milioane mai mult decit anul trecut, ceea ce indica un trend crescator, care ar putea duce la noi blocaje. Concluzia ministrul roman al muncii este ca tara nu poate progresa daca oamenii nu se apuca sa munceasca.
