Un nou sondaj de opinie şi o mai veche dispoziţie a populaţiei ... Neschimbată lumea sau metodele sociologice de măsurare a dispoziţiilor şi tendinţelor sunt mai ineficiente? Îl avem ca oaspete al emisiunii astăzi, oaspete ca de obicei cu explicaţii de acasă - pe dl. director al Centrului de investigaţii sociologice şi marketing „CBS – AXA” Ion Jigău.
Interviul matinal EL: cu Ion Jigău
Europa Liberă: Uneori poate că publicul ar trebui învăţat cum să citească produsul sociologic pe care-l oferiţi... Dacă ar fi să înţelegem două- trei cele mai importante lucruri despre care vorbesc cifrele sondajului, care ar fi acestea, dle Jigău?
Europa Liberă: Deci, n-ar trebui să comparăm datele sondajului cu rezultatele alegerilor. Totuşi, dacă mai există partide care iau în calcul anticipatele, ar trebui să-şi ia gândul de la ele?
Ion Jigău: Sigur. Lucrurile acuma nu se schimbă radical pentru că nimeni nu vine cu nişte idei noi despre o adevărată schimbare în R. Moldova, lucrurile merg după o anumită inerţie pe care o ştim noi de acum de mulţi ani, care trenează, nimic nu se schimbă sau se schimbă foarte şi foarte încet şi atunci lucrurile stau aşa cum sunt acuma.
Europa Liberă: Dle Jigău, ca să revin la aceeaşi temă, dv. cum aţi explica utilitatea unor sondaje de opinie şi utilitatea pentru cine de fapt, după ce acestea, în orice caz în ultimul timp au fost – justificat sau nu – contestate sau criticate până la decredibilizare cu foarte multă insistenţă de politicieni, dar uneori şi de oameni simpli?
Ion Jigău: Problema este că un sondaj este o, hai să spunem aşa, o disecţie a societăţii, o situaţie a societăţii la un anumit moment. Lucrurile trebuiesc la toată lumea, este un barometru, hai să spunem aşa, al timpului, al percepţiei sociale a tot ce se întâmplă în societate. Este un lucru normal într-o societate democratică. Că nu plac sondajele, că mai apar şi alte companii care nu întotdeauna îşi fac lucrurile cum trebuie, asta este o situaţie şi aici este şi rolul mass-media ca să-i disece, să-i împartă în buni şi mai puţin buni.
Europa Liberă: Nu ştiu dacă rolul mass-mediei este chiar să-i împărţim în buni şi mai puţin buni... ? Dle Jigău, oamenii simpli nu prea ştiu cum funcţionează bucătăria sociologului. De exemplu, cine alcătuieşte întrebările şi cine decide că anume respectivele întrebări oferă sau pot oferi răspunsul cel mai limpede, mai relevant despre tendiţele de acum în societate ? Puteţi să ne luminaţi dv. într-o propoziţie-două în legătură cu această bucătărie şi întrebările care se zămislesc în acest laborator?
Ion Jigău: Întrebările noi le formulăm şi de obiciei ele nu se prea schimbă de la sondaj la sondaj, dar în ceea ce priveşte respondenţii, noi îi selectăm după anumite metode aleatorii, cum le spunem noi. Nu e chiar la întâmplare, ci aleatoriu, ceea ce înseamnă după anumite reguli oricum, unifort repartizate în societate. Deci, această regulă de selecţie de fapt permite ca noi să intervievăm, să zicem, numai o mie de oameni şi să avem tabloul care reflectă situaţia reală din societate.
Deseori se spune că, păi, da, o mie de oameni este foarte puţin. Dar vă aduc aminte din istoria sondajelor, deci, George Gallup, undeva cu 80 de ani în urmă, când a prezis prima dată alegerea cuiva în SUA, a comparat datele sale, care erau numai 1200 de oameni cu datele de la un ziar, The Literary Digest, care erau 2 milioane de scrisori şi rezultatele lui au fost mult mai bune. Deci, nu numărul contează într-un sondaj, ci metoda, selecţia acestor respondenţi.
Europa Liberă: Insist, totuşi, dle Jigău, asupra modului în care se formulează întrebările, pentru că mi se pare că de acest mod depinde în mare măsură felul cum este formulat până la urmă răspunsul. Explicaţi-mi, de exemplu, totuşi, raţiunile pentru care o întrebare sună-n felul următor şi păstrez formularea: „Cât de bine Dvs cunoaşteţi limba rusă?” Unu: că presupune deja un răspuns pe care-l cunoaşte toată lumea... Doi: de ce de exemplu, nu engleza? (Mai ales dacă ne amintim că recent preşedintele Academiei, Alexandru Duca a propus ca studierea limbii engleze să devină obligatorie în toate instituţiile de învăţământ, luând în consideraţie ce spun politicienii, cel puţin la modul declarativ?
Ion Jigău: Vedeţi că limba rusă la noi este un factor important care determină de fapt un anumit comportament, inclusiv şi electoral şi social. Este, dacă vreţi, un indicator al anumitor procese sociale care au loc la noi. Şi atunci noi mai întrebăm încă, nu numai cât de bine cunoaşte, dar dacă practică curent, deci dacă vorbesc în familie în limba rusă.
Lucrul acesta, paralel cu etnia, este un indicator foarte, hai să spunem aşa, bun, pentru a înţelege procesele care au loc în societate.
Europa Liberă: Dar este oare, dle Jigău, de actualitate. De ce tocmai acum credeţi că răspunsul la această întrebare trebuie să fie sensibil sau trebuie să indice asupra unor tendinţe din societate, ca să spunem aşa?
Ion Jigău: Nu, este de fapt o întrebare socio-demografică. Nu este o întrebare cu substrat social, deşi poartă şi substrat social. Deci, în primul rând este un indicator, nu este o opinie.
Europa Liberă: O altă întrebare care, sincer să fiu, dle Jigău, şi nu vă supăraţi că vă abordez în felul acesta, pentru că încerc să mă pun în pielea consumatorului simplu care citeşte aceste cifre şi ar dori să înţeleagă cât mai bine cu putinţă de ce propriul lui popor răspunde în modul în care răspunde, iată, întrebarea care e formulată: „Dacă aţi decide dv. integrarea R. Moldova, cu care din următoarele ţări, după părerea dv, ar fi mai corectă unirea ţării cu... ?” şi urmează Rusia ş.a.m.d., Rusia având până la urmă un răspuns de 40 la sută, spuneţi-mi de unde a apărut această temă? E o discuţie publică intensă în societate? Sau de ce credeţi că este tocmai să se pună punctul pe această întrebare acuma, pe acest mod de a întreba mai degrabă?
Ion Jigău: Vedeţi că orientarea geopolitică a R. Moldova este una care determină foarte multe aici, la noi în ţară. Cum a spus unul din politicienii noi, la noi votul nu este politic, ci geopolitic. Dv. aţi numit o întrebare, dar următoarea este alta, de control. Îl întrebăm cam acelaşi lucru, de fapt, orientarea geopolitică, îl întrebăm dacă ar fi să aleagă, unde ar vrea să trăiască de acum şi iarăşi este un indicator al orientării respondentului în spaţiul geopolitic. Deci, aceste întrebări nu sunt decât nişte indicatori care arată în ce mod populaţia simplă se orientează în acest spaţiu.
Şi de fapt arată şi explică de ce raportul dintre partidele care au acces în Parlament este, să zicem, aproape jumi-juma... Aceste întrebări de fapt verifică rezultatele noastre cu întrebarea noastră despre votare, cum aţi vota dacă duminica viitoare vor fi alegeri.
Europa Liberă: Dar şi amplifică într-un fel confuzia care rămâne în percepţia omului cu acest răspuns pentru că este uşor inversat răspunsul faţă de cel de la întrebarea precedentă. Dar să trecem la altă întrebare; dvs cum explicaţi faptul că, potrivit elementarei logici deseori, respondenţii moldoveni au arătat deseori opţiuni care se anulează reciproc...Un fel de „lasa-mă şi nu-mi da pace, du-te-n colo vino-n coace...” ?
Ion Jigău: Nu văd nici un fel de anulare reciprocă. Faptul că o parte din societatea noastră este orientată estic, iar alta-vestic, este un fapt şi noi numai dorim prin această numai să subliniem politicienilor şi de ce nu, jurnaliştilor şi societăţii civile, că, uitaţi-vă, sunt probleme care nu se schimbă atitudinea faţă de ele foarte mult timp. Acest lucru noi l-am dat acuma publicităţii, dar eu am o serie de date din alţi ani care arată că acest lucru există.
Europa Liberă: Nu degeaba am insistat pe modul în care se formulează, sau se găsesc, sau, cum să zic, se pun într-o arhitectură întrebările. Pentru că impresia uneori este că fiecare personalitate ar vrea cumva să-şi confirme ceea ce crede despre anumite procese şi aceste întrebări parcă ar veni să sprijine convingerile cuiva sau modul de a vedea lumea a unui sociolog, a unui expert în problemă care îşi vrea confirmările în societate. Nu am dreptate ?
Ion Jigău: Noi când facem un studiu, avem nişte ipoteze. Vrem să găsim răspuns la anumite probleme, la o anumită întrebare. Şi nu facem decât să formulăm nişte întrebări care ne oferă acest răspuns. Dacă dv. formulaţi alte întrebări, de ce nu? S-ar putea să le punem societăţii, ca să aflăm care e poziţia cetăţeanului faţă de anumite probleme. Probleme pot fi oricâte şi multe...
Europa Liberă: Şi ultima întrebare, dle Jigău. Spuneţi-ne, cum ar trebui să citească politicienii aceste rezultate ale sondajelor, ce ar trebui să înţeleagă ei în primul rând astfel încât să acţioneze, politiceşte vorbind, în consecinţă?
Ion Jigău: În primul rând, politicienii ar trebui să ţină mâna pe pulsul societăţii, să înţeleagă ce-l doare şi ce doreşte cetăţeanul şi să acţioneze în continuare în funcţie de aceste doleanţe ale cetăţeanului. Pur şi simplu, politicienii noştri sunt, hai să spunem aşa, singuri în dorinţele lor şi în ceea ce fac, iar cetăţeanul la fel este singur în ceea ce are de rezolvat, are de trăit şi are de făcut. Deci, aceste două linii, două drumuri, două cărări în mare măsură deseori nu se intersectează.
Europa Liberă: Să sperăm că o singurătate plus altă singurătate va da o unire şi o împăcare în societate. Dle Jigău, vă mulţumim.
