Cele mai multe ziare de la Chişinău continău astăzi subiectul salariilor mari ale unor angajaţi ai statului. „Şefii agenţiilor naţionale şi al Băncii Naţionale muncesc fiecare pentru 30 de oameni”, menţionează de exemplu „Moldavskie Vedomosti”. „O asemenea concluzie poate fi trasă pornindu-se de la retribuţia lunară a acestora - 44 de mii, 80 de mii şi 100 de mii de lei”, mai scrie ziarul. „Situaţia actuală se prezintă cinică şi din motiv că cheltuielile bugetare se „optimizează” de obicei în primul rând din contul unor locuri de muncă , ci nu reducându-se supraveniturile unor demnitari”, crede autorul de la „Moldavskie Vedomosti”.
Din „Nezavisimaia Moldova” aflăm că comuniştii, la indicaţia liderului lor, au şi procedat la elaborarea unor proiecte care ar trebui să se soldeze cu reducerea acestor salarii, iar în „Argumentî i Faktî” poate fi găsită replica unuia dintre şefii despre care se crede că ar avea şi el salariu nejustificat de mare în comparaţie cu cel al medicilor - directorul general al Companiei Naţionale pentru Asigurări în Medicină, Mircea Buga. „De când a fost introdusă medicina prin asigurare, salariile medicilor de familie s-au majorat de şase ori. Aproape jumătate din mijloacele fondului de asigurări sunt destinate retribuirii muncii medicilor, menţionează Buga.
O altă temă ce a atras interesul gazetarilor - problema tarifelor „Moldtelecom”-ului şi a conflictului dintre premierul liberal-democrat şi vicepremierul democrat. Editorialistul Constantin Tănase de la „Timpul” scrie cu sarcasm despre modalitatea celor doi de a comunica prin scrisori, iar cotidianul „Adevărul” scrie că mai mulţi clienţii ai Moldtelecom „s-au îmbulzit marţi la ghişeele instituţiei să-şi schimbe abonamentele, deşi intrarea în vigoare a tarifelor modificate, contestată de premier, este sub semnul întrebării”.
Dintr-un articol din acelaşi ziar mai aflăm că Mitropolitul Petru al Basarabiei şi Mitropolitul Vladimir al Chişinăului şi al Întregii Moldove luptă în instanţă pentru proprietatea asupra 644 de biserici şi 21 de mănăstiri. Asta pentru că Mitropolia Basarabiei crede că are şi ea dreptul asupra unora dintre ele, pe când cealalată spune că întregul patrimoniu este proprietate a Mitropoliei Moldovei chiar dacă preoţii au trecut la altă mitropolie.
