21 februarie 2001
Actualitatea. (Moderatie: Radu Călin Cristea; reporter: Tania Radu).
Protestul Consiliului Național al Audiovizualului.
Cu 10 zile în urmă, Consiliul Naţional al Audiovizualului – o instituţie altfel discretă – a protestat, acuzând guvernul că încalcă Constituţia. Recent, guvernul a limitat prerogativele CNA, luându-i dreptul de a negocia prelungirea unor licenţe sau eliberarea unor licenţe noi. CNA a pierdut şi controlul asupra aşa-numitelor frecvenţe „strategice”.
Miza scandalului: pe 15 decembrie, anul trecut, CNA a anunţat scoaterea la concurs în 2001 a frecvenţelor pentru staţiile de radiodifuziune de putere mare şi mică, după ce decisese că a 4-a reţea naţională din România nu va fi scoasă la concurs ca atare, ci fragmentată în mai multe frecvenţe regionale.
Şerban Magearu, preşedintele CNA argumentează că nu exista operator capabil să administreze o frecvenţă naţională, în afara de radiodifuziunea publica, care are insă două frecvenţe naţionale. Putea fi ales un client străin, cu putere financiară dar asta ar fi exclus de la bun început operatorii autohtoni. Aşa că împărţirea în frecvenţe regionale pare cea mai corectă rezolvare: dă o şansă operatorilor mai mici şi evită crearea de monopoluri.
Ministerul comunicaţiilor este însă de părere că CNA nu avea dreptul să fragmenteze frecvenţa naţională. Ar fi un motiv pentru care guvernul a fost obligat să schimbe prin ordonanţă legea audiovizualului. Un al motiv este că a venit momentul reînnoirii multor frecvente radio. Guvernul a decis însă prelungirea licenţei de 7 ani cu încă 2 ani, pentru a garanta „investiţiile făcute dar si dreptul ascultătorilor de a fi informaţi”.
Guvernul acceptă implicit că dezbaterile în Parlament pe marginea noului Cod al audiovizualului vor dura mult, poate chiar doi ani.
Pentru CNA este însă vorba de menţinerea neutralităţii procesului de acordare a licenţelor şi frecvenţelor, proces care cu noua ordonanţă, se politizează.
