Linkuri accesibilitate

Conducerea armatei preia oficial puterea în Egipt


Pentru mulţi analişti este vorba de o lovitură de stat militară.


Protestatarii în Egipt au reuşit să-l înlăture pe Hosni Mubarak de la putere. 30 de ani de regim autoritar s-au încheiat după numai 18 zile de proteste non stop. „Preşedintele Hosni Mubarak demisionează iar conducerea ţării este preluată de armată”, a anunţat ieri seară la televiziunea de stat, vice-preşedintele Suleiman.

Mai precis, este vorba de Înaltul Consiliu al Armatei, care a preluat controlul în Egipt şi care condus de ministrul apărării Mohamed Hussein Tantawi. Pentru mulţi analişti, este vorba de o lovitură de stat militară. Pentru cei mai multi demonstranţi, este o schimbare bine venită deşi nu aduce democraţia sperată. Cel puţin pentru moment.

Nu se ştie ce planuri are armata, prima declaraţie televizată după preluarea puterii a fost una formală, mai degrabă să-şi marcheze prezenţa. Şi să-i mulţumească preşedintelui Mubarak pentru tot ce a făcut pentru Egipt – eventual un mod indirect de a spune că armata nu se va atinge de fostul preşedinte.

Conducerea armatei nu şi-a anunţat încă planurile concrete dar se speculează că o să demită guvernul şi o să dizolve Parlamentul. După care, în septembrie, ar urma să aibă loc noi alegeri prezidenţiale fără să se organizeze alegeri generale anticipate.

Pentru moment, în Egipt nu există partide de opoziţie bine organizate sau candidaţi credibili la preşedinţie. Poate cu excepţia Frăţiei Musulmane, singura organizaţie pe care nimeni în vest sau în Israel nu vrea să o vadă la putere și care până acum nici nu a încercat să se profileze pe fundalul manifestaţiilor de protest.

Dar imediat după anunţarea demisiei, Frăţia Musulmană a cerut armatei să predea cât mai repede puterea unui guvern civil şi să asigure adoptarea unei noi constituţii democratice. „Ne trebuie o constituţie care să garanteze libertatea şi drepturile omului – se arată în declaraţia Frăţiei Musulmane – şi un guvern de tehnocraţi care să conducă ţara până la noi alegeri corecte si transparente”.

Desigur, mai există figuri respectate ca Amir Mussa, preşedintele Ligii Arabe care a şi pledat pentru un guvern de largă coaliţie. Un alt lider al acestei opoziţii încă difuze este Mohammad El Baradei, fostul director al Agenţiei pentru energie atomică. Problema lor este că nu au o platforma politică, cu excepţia temei opoziţiei față de regimul Mubarak. Aşa că este greu de prevăzut ce partide s-ar putea coagula şi ce candidaţi credibili la preşedinţie ar putea să apară până în septembrie.

Anthony Cordesman, de la Centrul strategic pentru studii internaţionale comenta: „o să dureze zile până o să vedem cum funcţionează tranziţia, cine pleacă, cine rămâne”.
  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG