Mihai Ghimpu: „Sincer sa fiu, nu văd nici un fel de perspectiva în care comuniştii ar accepta să se aşeze la masă cu puterea şi să discute. Votăm, dar „X”, „Y”, asta nu. Aşa-i normal, puterea se împarte. Ei nu vor o funcţie-două. Ei vor treuca, caşcavalul, puterea. Ei ştiu ce înseamnă puterea. Ei acum se înnăduşă. Mor. Aţi auzit ce a spus Voronin? Că trecutul glorios. El nu merge pe pământ, el nu trăieşte. El trăieşte numai cu ceea ce a avut el – puterea şi bani, şi după avere. Omul ăsta e depăşit de timp. PCRM-ul, în frunte cu Voronin, nu au alt interes, decât să revină la putere. Ei mai trăiesc cu speranţa, că viitoarele alegeri anticipate le va oferi posibilitatea să revină la putere.”
Europa Liberă: Pe fundalul acestor majorări de preţuri, tarife.
Mihai Ghimpu: „Da, pe fundalul majorărilor de preţuri, care, de fapt, ei sunt cei care le-au adus. Fiindcă contractul cu Gazprom-ul a fost negociat de Guvernul Greceanîi. Şi preţul majorat la gaze a adus majorarea tarifelor, la căldură, la produse şi toate celelalte. Şi ei cred în această poveste.”
Europa Liberă: Dar coaliţia de guvernământ acum ce intenţionează să facă, să întreprindă, să propună, să sugereze?
Mihai Ghimpu: „Mai multe sunt variante. Cea mai sigură este noua constituţie. Odată ce noi suntem grăbiţi de timp, cu alegerea preşedintelui Republicii, noi putem să adoptăm constituţia. Prin aceasta înseamnă schimbarea mecanismului de alegere prin 50+1 de către deputaţi. Şi după aia venim şi alegem preşedintele, fiindcă nu suntem obligaţi să alegem în februarie, martie, mai. Acum trebuie să ne întrunim consiliul Alianţei, eu am să propun acest lucru. Şi să discutăm şi să vedem, că dacă noi o să ne uităm numai la ei, o să ajungem în mizerie şi sărăcie şi mai mult.”
Europa Liberă: Proiectul noii constituţii e pregătit?
Mihai Ghimpu: „Păi, da el e gata de atunci, de când a fost constituită comisia.”
Europa Liberă: Acum spuneţi-mi paşii, care trebuie să urmeze.
Mihai Ghimpu: „Trebuie, în primul rând, să accepte colegii mei de Alianţă. Dacă e nevoie să mai constituim o comisie, nu sunt împotrivă. Dar oricum proiectul este gata, el deja este transmis şi la Comisia de la Veneţia. Rămâne aici să punctăm ce republică, ce regim – Parlamentar? Prezidenţial? Semiprezidenţial? Cu procuratura. Câteva articole. În rest constituţia este gata.”
Europa Liberă: În cadrul Alianţei se împart părerile la capitolul ce fel de republică e nevoie?
Mihai Ghimpu: „Regimul, da? Sunt diferite păreri. Unii pare că vor republică prezidenţială. Dar trebuie să discutăm.”
Europa Liberă: Dar care regim ar fi mai bun?
Mihai Ghimpu: „Dacă am avea două partide, ar fi bine parlamentar. Două partide, care fac o alianţă, împart între ei Guvernul şi Parlamentul. Preşedintele în cazul dat e o persoană aşa, mai simbolică. La noi însă...”
Europa Liberă: Modelul georgian? Semiprezidenţial?
Mihai Ghimpu: „La noi, însă, încă mulţi ani va fi o coaliţie din mai multe partide. Reieşind din aceasta, nici un partid n-o să accepte să fie la guvernare, neavând o pârghie. Şi atunci dacă unul devine preşedintele Republicii ca o funcţie simbolică, el atunci care... nu ştiu. Dar nu cred, că aceasta este important. Important este că noi încă nu avem cultura politică.”
Europa Liberă: Mentalitatea.
Mihai Ghimpu: „Multe elemente, mentalitatea. Chiar dacă unii nu au făcut studiile în perioada sovietică, au trăit şi ei în mediul ăsta, se transmite din părinţi încă, ce a văzut acasă, în sat, în oraş. Şi cred că noi avem, totuşi, nevoie de un regim semiprezidenţial. Un preşedinte, care cu adevărat să fie, dar aşa, să se conformeze acestor rigori. Dar nu că partid şi nu ştiu ce interese. Care ar fi un arbitru între puterea legislativă, executivă şi judecătorească. Noi am avut experienţă.”
Europa Liberă: Experienţă tristă.
Mihai Ghimpu: „Am avut experienţă şi din păcate a fost tristă.”
Europa Liberă: Că nu s-au împăcat toate puterile.
Mihai Ghimpu: „Experinţă tristă pentru că nu s-au împăcat. Neîmpăcarea a dus la criza politică, şi a dus la acest mecanism în 2000, pe care Voronin l-a promovat - alegerea preşedintelui cu 61 de voturi. Dar semiprezidenţial ar fi cel mai potrivit.”
Europa Liberă: Ca să fie adoptată o nouă lege supremă ar trebui cât timp?
Mihai Ghimpu: „Trebuie să adoptăm o lege cu privire la adoptarea constituţiei, unde să stabilim mecanismul, procedura de alegere a preşedintelui. Ca exemplu, constituţia poate fi adoptată de Parlament şi prin referendum. Noi stabilim că pe articole cu 50+1, în întregime cu votul a două treimi din deputaţi, sau prin referendum. În cazul în care criza aceasta vine din partea opoziţiei şi nu vor să voteze, înseamnă că folosim partea aceasta – prin referendum.
Votăm 50+1 pe articole şi în rest prin referendum. Numai că nu punem pragul. Fiindcă alegerile şi referendumul nu este o obligaţie a cetăţeanului cu drept de vot. Este un drept. Vrea? – Participă. Dacă nu vrea, nu participă. Dacă este un drept, atunci de ce stabilim noi prag? Şi să pierdem, aşa cum am pierdut cu referendumul cu articolul 78. Practica europeană ne arată, că aşa trebuie să fie, fără prag.”
Europa Liberă: Dar se interpretează şi că eventual ar putea fi scoase la referendum şi alte probleme sensibile din societate. Şi atunci?
Mihai Ghimpu: „Mă rog, în orice problemă.”
Europa Liberă: Problema denumirii limbii. A doua limbă de stat limba rusă.
Mihai Ghimpu: „Păi, staţi o clipă. Aceasta trebuie să treacă prin Parlament. Nu oricine –ooo! şi numeşte referendum. Parlamentul numeşte referendum. Parlamentul îşi asumă – scoate sau nu scoate. Dacă el scoate ceva, ceea ce nu îi place electoratului, atunci ce face electoratul? Te pedepseşte. Aşa că fiecare se va gândi, când va veni cu o iniţiativă. Că limba rusă, a propus un candidat la funcţia de başcan în Găgăuzia a doua limbă oficială limba rusă. Ce asta înseamnă că Parlamentul, noi hop şi luăm ideea lui şi o promovăm? Nu este.
Nici un Parlament nu o să îndrăznească să înainteze la referendum limba rusă a doua limbă oficială. Că n-o să treacă. Noi avem cinci procente de ruşi aici. Da, avem vorbitori de limbă rusă mai mulţi, dar noi nu trebuie să mergem pe calea Uniunii Sovietice, ca toţi să vorbească ruseşte. Dar să oferim minorităţilor tocmai ceea ce le aparţine. La bulgari, limba bulgară să dezvolte, să le ajutăm să dezvolte, să menţină cultura. La ucraineni la fel. De ce trebuie bulgarul, polonezul, georgianul, armeanul să vorbească limba rusă? Lasă să vorbească limba lui şi limba oficială a statului, nu a altui stat. Nu trebuie să ne temem de aceasta.”
Europa Liberă: Cât timp, totuşi, trebuie ca să fie adoptată o nouă Constituţie? În termeni.
Mihai Ghimpu: „Patru luni, jumătate de an. Dar dacă ea e gata, trebuie dacă unii mai cred, că e nevoie de îmbunătăţit, poftim, lasă să formăm în Parlament o comisie, să luăm proiectul şi să vedem. Dar Constituţia este pregătită nu de politicieni, de deputaţi, e pregătită de specialişti.”
Europa Liberă: De experţi constituţionali.
Mihai Ghimpu: „Da. Şi de societatea civilă. Toţi absolut au participat.”
Europa Liberă: Dar de ce nu vine avizul de la Comisia de la Veneţia?
Mihai Ghimpu: „Nu ştiu de ce. Posibil că au considerat, că nu e momentul potrivit. Cred că au aşteptat să vadă alegerile. Eu nu ştiu care e motivul, dar dacă noi solicităm, mai facem un demers, nu-i nici o problemă aici. Iată, dacă nu găsim soluţia, la alegerile locale noi liber putem împreună cu alegerile locale să fie şi referendumul privitor la constituţie.”
Europa Liberă: Domnule Ghimpu, dar în actualele condiţii, când totuşi se insistă să fie ales şeful statului, credeţi că Alianţa trebuie să insiste pe candidatul pe care l-a propus? Domnul Lupu să rămână candidatul?
Mihai Ghimpu: „Altfel nu e Alianţă. Voronin clar că asta şi urmăreşte. Noi dacă schimbăm, putem schimba numai noi, aceste trei componente ale Alianţei putem schimba. Noi dacă vrem, dar nu la cerinţa sau la impunerea cuiva. Voronin asta şi urmăreşte. Vedeţi că ba votează un candidat neafiliat politic, ba azi a anunţat că nu mai votează şi asta.”
Europa Liberă: Dar domnul Lupu ieri a lăsat să se înţeleagă, că el ar putea să-şi retragă candidatura, deşi nici nu a fost propusă.
Mihai Ghimpu: „Asta în cazul în care noi în cadrul Alianţei discutăm şi schimbăm acordul. Acordul stabileşte clar că funcţia de preşedinte a Republicii îi revine PD-ului, speaker - PL-ului şi prim-ministru - PLDM-ului. Şi noi numai putem schimba aceasta. Dacă Lupu vrea şi, de exemplu, eu nu sunt de acord, trebuie să vedem cum e. Că asta nu e că ne jucăm şi aici – azi sunt prim-ministru, nu-mi place – trec dincolo, sau nu ştiu cum.”
Europa Liberă: Comuniştii nu ascund, că nu l-ar alege pe Lupu de atâta, că se tem, că aţi veni Dumneavoastră iarăşi în fruntea Legislativului.
Mihai Ghimpu: „Păi, dacă se tem că am să vin în fruntea Legislativului, să se teamă mai tare, că eu pot să vin şi în fruntea Republicii atunci (râde). Dacă în cadrul Alianţei se face o rotaţie – iată cum Lupu a spus că nu pretinde. Şi atunci zic: bine, rămâi spicher, eu mă duc preşedintele Republicii. Şi atunci? Şi schimbăm Constituţia şi votăm cu 50+1. Şi atunci alegem, care vrem noi şi vin eu. O să fie mai bine pentru dânşii? Ei trebuie să analizeze nişte lucruri. Cel mai rău este Ghimpu pentru dânşii şi pentru alţii. Alege, domnule, în cazul dat.”
Europa Liberă: Se zice că PCRM-ul i-ar fi propus liderului PLDM Filat să candideze pentru funcţia de şef de stat.
Mihai Ghimpu: „N-o să-l voteze nici pe Filat. Numai o să-l joace. O să-l joace ca să bage intrigi în Alianţă. Şi să vină Filat şi să discute cu noi, că iaca mă votează. Du-te, dacă te votează şi fă cu dânsul alianţă. Du-te cu el, numai nu cu Ghimpu. Că Ghimpu nu merge într-o horă cu comuniştii. Dacă aş vedea eu că, cu ei se poate de mers, de făcut ceva. Ştiţi cum se zice: dacă poţi cu ei face o clacă, o faci, dacă nu o faci nu te apuca de clacă, că îţi dărâmă casa după asta. Eu nu vreau să dărâme casa după asta, peste o perioadă. Aşa că alege – cu noi, sau cu ei şi atunci poftim.”
Europa Liberă: Puteţi să ne explicaţi, totuşi, pe parcursul a patru ani, al unui mandat al actualului Legislativ, se poate rămâne cu interimatul funcţiei de şef de stat?
Mihai Ghimpu: „Da. Păi, dacă nu avem termen? Deci, Parlamentul astăzi, eu vorbesc în lipsa unei legi, dacă nu avem termen stabilit, nu e în Constituţie şi nu avem nici o lege, atunci e clar că poate fi ales şi peste un an şi peste doi, peste trei. Odată ce Parlamentul va adopta o lege, sau va modifica legea actuală cu privire la alegerea preşedintelui şi va stabili, că trebuie să fie ales în trei luni, în şase luni, într-un an de zile, atunci trebuie să ne conformăm acestui termen. Odată ce nu este, înseamnă că el poate fi oricât. Şi el poate fi preşedinte interimar în aceşti toţi ani de zile.”
Europa Liberă: Intuiţia Dumneavoastră politică ce spune? Va fi ales şeful statului? Sau nu? Şansele de a fi ales.
Mihai Ghimpu: „Da, va fi ales. Dacă folosim toate pârghiile, variantele pe care le avem. Partidul Liberal anul acesta nu va accepta alegeri anticipate. Eu nu am funcţie, pe care mă pot învinui că mă ţin de funcţie. Eu nu vreau haos, instabilitate. Nimic. Eu vreau ca oamenii să înceapă să trăiască bine. Nu voi accepta alegeri anticipate.”
Europa Liberă: Dar există componente din Parlament, care vor anticipate?
Mihai Ghimpu: „Nu ştiu, n-am discutat. Comuniştii vor. Cu ceilalţi n-am discutat. Dar anul acesta Partidul Liberal nu va accepta. Mă interesează soarta cetăţenilor noştri, cei care aşteaptă, aşteaptă să-şi hrănească copiii, să-i îmbrace, să mănânce şi ei şi să aibă un loc de muncă. Asta e datoria mea ca deputat. Dar nu ce gândeşte Moscova, Bruxelles-ul, Bucureştiul sau altcineva. Aşa că anul acesta PL-ul va sta morţiş.”
Europa Liberă: Domnule Ghimpu, sincer, admiteţi că ar putea să se destrame AIE şi să se constituie o altă coaliţie de guvernământ?
Mihai Ghimpu: „În viaţă tot e posibil. Da în politică cu atât mai mult. Eu sunt gata de orice.”
Europa Liberă: Da, dar spuneţi asta cu jumătate de voce. Nu aţi vrea.
Mihai Ghimpu: „Sigur că nu e de dorit. Eu vreau ca să câştige oamenii, nu partidele politice sau liderii lor. Nu văd o alianţă mai bună, decât Alianţa actuală, care ar schimba lucrurile. Plus că Europa are încredere în noi şi aici trebuie să cântăreşti. Şi Europa, şi Fondul Monetar, toate instituţiile financiare şi europene cred în noi, în partidele democratice. Ei nu cred într-o guvernare cu Voronin. Că ştiţi cum e... că i-a măturat, Fondul Monetar i-a trimis acasă. Vezi că vin cu minciuni, că majorează pensii. De unde domnule? Şi lumea îşi dă seama ce o să se întâmple dacă vine Voronin înapoi. La anii lui Voronin? Cu mintea lui Voronin? Văleleeeu de capul nostru o să fie.”
Europa Liberă: O persoană apolitică are şanse să ajungă şef de stat în Moldova?
Mihai Ghimpu: „Nu. Numai în cazul în care se alege preşedintele direct, de către cetăţeni, îşi înaintează candidatura şi îl aleg cetăţenii. În cazul dat noi ne-am asumat actul guvernării şi eu nu pot să accept o persoană apolitică preşedinte, dar eu să port răspunderea ca partid, care m-au votat cetăţenii. Pe dânsul nu l-a votat cetăţenii, pe noi ne-a votat. Şi noi purtăm răspunderea în faţa cetăţenilor. Aşa că asta este o utopie. Asta este o prostie. Cum? Eu răspund în faţa oamenilor şi să vină preşedinte cutare? Sau în cazul dat e domnul Lupu candidat – PD-ul şi-a asumat răspunderea, a format şi alianţă şi tot, şi noi îl punem pe cutărică. Şi i se urcă şi lui la cap pişatul, cum repede la noi când vin în scaunul puterii şi nu mai vezi pe nimeni. Şi începe şi el să formeze în jurul lui...şi atunci se începe iar o bătălie între noi, că el nu e legat de acordul între noi. El gata, a uitat de toate. Nu. Prin asta noi am trecut şi nici nu poate fi vorba.”
Europa Liberă: Acum, după ce a fost anunţat veridictul Curţii Constituţionale, poate fi stabilită data alegerii şefului statului?
Mihai Ghimpu: „O să ne întrunim consiliul Alianţei şi o să discutăm când şi cum. Se cere, cum am zis, modificarea legii cu privire la alegerea preşedintelui.”
Europa Liberă: Deci, până când nu se modifică legea, nu se stabileşte data?
Mihai Ghimpu: „Păi, numai prin lege poţi s-o stabileşti. Termenul de alegere şi apoi data. Modificăm şi introducem termenul şi apoi data. Noi, eu vorbesc de noi, Partidul Liberal, nu ne grăbim, fiindcă pe noi nu ne interesează în primul rând alegerea preşedintelui. Dacă îl alegem – da. Dar să mergem să declanşăm procedura şi pe urmă să ne ducem la alegeri anticipate, nu.”
Europa Liberă: E un risc.
Mihai Ghimpu: „E un mare risc. Deaceea noi vom fi foarte prudenţi. Pentru noi e important să evităm alegerile anticipate.”
Europa Liberă: Deci, numai când va fi pregătit terenul pentru alegerea şefului statului, atunci şi purcedeţi la procedura desemnării candidaturii.
Mihai Ghimpu: „Corect, aşa-aşa, da. Cea mai bună variantă este noua constituţie. Mai sunt nişte variante, le vedem. Dacă acelea le trecem vedem. Dacă nu, atunci...”
Europa Liberă: Care sunt acelea?
Mihai Ghimpu: „Este aceea, care am spus-o, cu continuarea dezvoltării mecanismului în alegeri repetate. Articolul 78, care prevede alegerea preşedintelui cu 61, e legat de articolul 90. Articolul 90 e mort, fiindcă acela prevede două luni. Deci, noi cu morţii nu trebuie să mergem înainte. Nu poţi merge. Sunt nişte lucruri juridice, care noi trebuie să le vedem. Numai aici nu depinde numai de noi. Să vedem, dacă trecem – asta e varianta, dar dacă nu, atunci Constituţia.”
