Opoziţia parlamentară are drepturi, dar şi responsabilităţi. În majoritatea parlamentelor vest-europene, acestea s-au cristalizat prin practică. Pentru a asigura însă o dezvoltare sănătoasă a democraţiilor emergente, Consiliul Europei pledează şi pentru o legiferare a acestor drepturi.
Ministrul justiţiei Alexandru Tănase şi Ana Guţu, şefa delegatiei moldoveneşti la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, au declarat că se are în vedere adoptarea unei legi a opoziţiei.
Şefa delegaţiei moldoveneşti la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei Ana Guţu a declarat postului nostru de radio că o viitoare lege a opoziţiei ar fi să responsabilizeze deputaţii comunişti.
Un exemplu, în opinia Anei Guţu ar fi poziţia PCRM privind alegerea şefului statului: „Dacă vă amintiţi, a fost depus un proiect de iniţiativă legislativă constituţională în Parlament, cu privire la modificarea Constituţiei în vederea reducerii numărului de voturi necesare pentru alegerea preşedintelui. Recent am aflat că opoziţia comunistă nu mai votează acest proiect de lege fiindcă s-a schimbat conjunctura politică. Atâta timp cât va exista doar o singură opţiune pe nume boicot, noi nu vom fi în stare să asigurăm un dialog serios între coaliţia majoritară şi opoziţia comunistă”.
Europa Liberă a căutat să afle dacă în grupul fostelor ţări sovietice orînduirea activităţii opoziţiei în Parlament s-a regăsit într-un act legislativ. Ex-deputatul socialist Valentin Krîlov îşi aminteşte că la începutul anilor 1990 o asemenea experienţă a existat în Lituania: „La ei în regulamentul activităţii Parlamentului a fost stipulat că o dată pe săptămână ordinea de zi o formulează opoziţia. Da, într-adevăr opoziţia nu este în stare de a vota hotărârile dorite dar în orice caz societatea ştie că aceste probleme au fost puse în discuţie în cadrul Parlamentului, şi au fost adoptate sau neadoptate deciziile respective”.
În opinia lui Valentin Krîlov o lege privind opoziţia ar completa unele lacune ale legislaţiei privind statutul şi responsabilitatea deputatului în situaţii gen boicotarea conştientă a şedinţelor parlamentului.
Valentin Krîlov: „Actualmente sunt trei documente legislative de bază şi anume Constituţia Republicii Moldova, regulamentul Parlamentului şi legea organică privind statutul deputatului în parlament. Aceste trei legi stipulează că participarea deputatului la procedura de vot este strict necesară şi obligatorie dar cu regret nu e scris nimic la răspunderea celor care fără cauză întemeiată nu participă la procedura de vot”.
Pentru că iniţiatorii acestui proiect de lege susţin că s-ar fi inspirat din practicile europene am căutat să aflu de la corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Dan Alexe cum funcţionează opoziţia în statele europene.
Dan Alexe: „În Franţa, de plidă, unde în urma unei reforme a funcţionării Parlamentului s-a propus ca opoziţiei să i se acorde în mod automat anumite posturi precum preşedinţia unor comisii parlamentare sau dreptul automat de a fi informată de toate iniţiativele legale, Consiliul Constituţional s-a opus. Consiliul Constituţional francez a găsit că tocmai o asemenea iniţiativă ar echivala cu o discriminare în defavoarea majorităţii. Ideea întărită a fost, aşadar, că este un lucru conform jocului democratic faptul că majoritatea parlamentară dispune de o mai largă marjă de manevră decât minoritatea”.
Dan Alexe mai adaugă că ţările Uniunii Europene nu au legi specifice care să garanteze, să apere sau să definească drepturile opoziţiei, întrucât acestea sunt constituţional egale cu drepturile majorităţii parlamentare. Însă modalităţile funcţionării opoziţiei în Parlament sunt peste tot definite de regulamentele interne ale parlamentelor şi nu fac obiectul unor legi specifice.
