Linkuri accesibilitate

Intre majorările de tarife și realitatea geopolitică energetică


Valentin Arion: tariful la consumatorii finali din zona rurală, nu corespunde costurilor şi diminuarea lui este acoperită de alţi consumatori.


Cresterea tarifelor la gazele naturale dar şi la produsele petroliere genereaza discutii aprinse privind perspectiva securitatii energetice a R. Moldova şi a capacităţii de plată a consumatorului final. Cum vor evolua preţurile in viitorul apropiat? Ce ar trebui să intreprindă guvernantii pentru asigurarea ţării cu resurse energetice accesibile? La aceste si alte intrebari ale Europei Libere va raspunde Valentin Arion, doctor habilitat, şeful Catedrei termotehnică şi management in energetică de la Universitatea Tehnică.

Europa Liberă: Este destul de important, ca oamenii să cunoască, dacă acest lanţ al scumpirilor, care s-a declanşat în ultimul timp, va continua. Procentul scumpirii pentru gazele naturale, deocamdată, rămâne a fi incert. Dumneavoastră ce credeţi, ANRE-ul va cere majorarea tarifului la gazele naturale, aşa cum se vorbea? Până la 17, aproape 18 %?

Dr. Valentin Arion (Universitatea Tehnică)
Valentin Arion:
„Eu cred, că creşterea este o tendinţă generală. Ea nu vine odată cu anul 2011. Chiar pe parcursul ultimilor şase ani, dacă ne uităm retrospectiv, observăm, că am avut o creştere în particular la gazele naturale pe această perioadă de circa 30, peste 30 % în fiecare an. Dacă luăm şi mai departe, luăm 10-12 ani, creştrea aceasta a fost, în ansamblu până în prezent, una mai lentă, de 16-17%.

Şi în cele din urmă, dacă analizăm, care sunt costurile la gaze la consumatorii finali în alte ţări din jurul nostru, în Europa observăm în particular că în Europa, în Europa de Vest, în întreaga Uniunea Europeană noi avem tariful la gaze în prezent la nivel de peste 900 de dolari mia de metri cubi, fie spus în dolari, mia de metri cubi la consumatorii finali. Ceea ce înseamnă, că e mai mult de două ori decât este la noi.”

Europa Liberă: Domnule Arion, nu putem învinui negociatorii din partea Chişinăului, că nu pot purta tratative corecte cu partenerii de la Gazprom?

Valentin Arion:
„Despre ANRE, despre care întreaga societate vorbeşte în prezent, n-avem ce vorbi, fiindcă ANRE nu are nimic cu negocierile cu Gazprom-ul. Eu am impresia, şi practic sunt sigur, că tariful este stabilit deja de Gazprom, cel care ni-l oferă, plus Moldova-Gaz, însă ANRE urmează sunt ferm convins în câteva zile... Presiunea e mare asupra ANRE. De atâta, bănuiesc eu, se fac mişcările astea înainte şi înapoi. Dar, în esenţă, nu văd motiv, nu văd pricină din care ANRE nu va aproba tariful, care e stabilit.”

Europa Liberă: Eu v-am întrebat despre negociatorii din partea Guvernului.

Valentin Arion:
„Dar din partea Guvernului nu ştiu. Eu am înţeles, că totul s-a terminat. A fost cine a fost, Moldova-Gaz a fost şi a discutat cu Gazprom-ul. Ei de unii singuri. Au stabilit ce au stabilit, ce au avut de stabilit. Prin care, din cele din urmă, pentru anul 2011 şi-au pus ca cifră, îmi pare, ca cifră ţintă 307 de dolari pe mia de metri cubi, media anuală. Dar să ţinem cont, că indiferent ce s-ar stabili acum, că va fi 16, va fi 17, va fi 18, poate să se întâmple, nu puţin probabil să fie 15, oricum Moldova-Gaz şi Gazprom-ul au posibilitatea de patru ori pe an, în particular Gazprom-ul de patru ori pe an să revină, să stabilescă tariful.”

Europa Liberă: De patru ori pe an, dar ce ne putem aştepta peste patru-cinci-şase ani? Tot la aceste scumpiri?

Valentin Arion:
„Dacă am fi, tendinţa care s-a stabili până acum, am fi extins-o asupra viitorului, înseamnă că socotiţi, că cel puţin va creşte cu 30 la sută tariful final.”

Europa Liberă: Am putea ajunge la 6-7 lei pentru un metru cub de gaze?

Valentin Arion:
„Eu cred, cu certitudine în patru ani tariful se va dubla. Ceea ce înseamnă, că dacă avem astăzi patru şi ceva, în patru ani, maxim poate în cinci ani, va fi 10, va fi sub 10 lei.”

Europa Liberă: Domnule Arion, ce se întâmplă în mediul rural? S-a vorbit mult despre gazificarea satelor moldoveneşti. Vorbeau guvernanţii, dar plăteau cetăţenii. Unii au scos din buzunare până la o mie de euro ca flacăra albastră să ajungă în casă.

Valentin Arion:
„Ce aş putea spune la această temă? În primul rând, aş vrea mai întâi să completez cu un gând la ceea ce am spus – mulţi, care comentează acest subiect, fac referinţă la planul Greceanîi, acordul Greceanîi, ş.a.m.d. Eu am impresia, că n-are nimic în comun treaba asta cu Greceanîi şi cu culoarea de partid, absolut. Asta e o tendinţă generală, asta e politica Gazprom-ului, a Federaţiei Ruse, în cele din urmă, în ceea ce priveşte livrărilor de gaze tuturor din jur. Tuturor.

A propos, analiza arată, că tarifele în ţările spre care el merge, este unul, să spun aşa, cât de cât echilibrat, în funcţie de distanţă. Avem un caz special – asta e România, la care avem un tarif foarte înalt, cel mai înalt din ţările UE. Dar asta-i. În ceea ce priveşte zona rurală de care vorbiţi...”

Europa Liberă: Păi, mă gândesc, că oamenii ar putea să renunţe la consumul de gaze, dacă e atât de scump.

Valentin Arion:
„Posibil, posibil. Şi nimine, noi putem aici să ne revoltăm, revolta noastră aici, acasă un pic poate influenţa la moment. Un pic, de data asta. Dar încă o dată zic, că Gazprom-ul are posibilitatea, în primul rând, conform acordului de patru ori ne stabileşte tariful trimestrial, deci are posibilitatea. Nu a reuşi acum să impună ceea ce vrea, îşi va impune datele următoare – în trimestru doi, trei, patru, ş.a.m.d. Cât priveşte satul, zona rurală, eu vreau să vă spun, că tariful în zona rurală în principiu, vă rog să nu vă pară straniu, e unul la noi... e unul la noi în ţară, e unul destul de jos.”

Europa Liberă: Cum adică?

Valentin Arion:
„El nu corespunde, tariful la consumatorii finali din zona rurală, nu corespunde costurilor şi diminuarea lui este acoperită de alţi consumatori. Dacă am fi stabilit tarifele în strictă conformitate cu costurile, cel care pe ţeavă, fie să mă exprim în felul ăsta, este mai departe şi consumă şi mai puţin. Una - e şi mai departe şi consumă şi mai puţin, costul ar fi fost să fie cu totul altul.

De o pildă, raportul dintre costul la consumatorii finali vis-a-vis de costul la consumatorii mari, care stau pe ţeavă la început, fie spus aşa, centrale, centrale termice, centrale termoelectrice, în Europa în mediu e de peste doi. La noi e 1,2 1,1, pe aici. Şi cu certitudine, el este un tarif, care ţine de protecţie şi în care avem subvenţie. Şi cei care subvenţionează sunt agenţii economici, în linii mari.”

Europa Liberă: Oricum important rămâne a fi premisele unor preţuri formate corect?

Valentin Arion:
„Cred că da. Mai este ceea ce, iarăşi revin la subiectul zonei rurală, ceea ce vorbeaţi şi Dumneavostră – într-adevăr, comuniştii pe perioada 2001-2008 au construit foarte mult, însă din păcate treaba asta este una, care acum ne crează probleme şi ne va crea probleme. În jur de două treimi din toate reţelele de distribuţie de gaze din ţară nu aparţin, nu se află la balanţa Moldova-Gaz. Odată ce nu se află la balanţa Moldova-Gaz, tot ce se întâmplă cu ele nu e în grija Moldova-Gaz. Moldova-Gaz doar le deserveşte şi furnizează gazul. Dar nefiind în proprietate, nefiind la balanţă, nu merg amortizări, nu se fac reparaţii.”

Europa Liberă: Există soluţie?

Valentin Arion:
„Şi atâta timp, cât reţelele astea sunt într-o stare bună, nu-s probleme. Pe viitor va fi o mare bătaie de cap, o mare problemă. Ca soluţie – sigur, că cândva trebuie de făcut tot posibilul, ca ele să fie toate trecute. Nu ştiu, soluţiile ar putea fi mai multe decât una, dar prima care se cere este să fie trecute la balanţa Moldova-Gaz.”

Europa Liberă: Asta se referă la gaze, domnule Arion. Haideţi să vorbim despre carburanţi. O situaţie similară atestăm şi la ceilalţi combustibili.

Valentin Arion:
„Da, fiindcă preţurile la energie sub toate formele, într-un fel, direct sau indirect sunt legate între ele. Preţul la gaze se stabileşte în funcţie de preţul la ţiţei. Preţul la produsele petroliere evident se stabileşte în funcţie de preţul la ţiţei şi totul dansează. Preţul la cărbune acum urmăreşte preţul la gaze. Toate sunt legate între ele. Şi creşterea, în cele din urmă fiind combustibili substituanţi, unul poate substitui pe celălalt, abaterile în tendinţe, în ratele de creştere medie anuale, nu pot fi foarte mari.”

Europa Liberă: Dar, poate să joace festa aici şi această dependenţă unilaterală a Moldovei faţă de resursele din Federaţia Rusă?

Valentin Arion:
„Desigur că da, într-un fel. Dar acesta este un subiect, la care n-avem ce discuta mult, fiindcă asta ni-i dat de la Dumnezeu. În zona asta nu sunt alţi furnizori, nu sunt alte resurse şi cei care vorbesc de a aduce combustibilul din Kazahstan sau din alte parte, astea sunt discuţii sterile. Absolut.

Noi ca ţară, care importăm sută la sută, nouă ne rămâne doar un singur lucru. Şi nici un fel de miting nu poate schimba chestia asta pe termen lung. Nouă ne rămâne să ne facem datoria onest vis-a-vis de furnizor. Să menţinem relaţii bune, legături bune, să dăm dovadă de loialitate şi să ne ocupăm de eficienţa energetică în ţară.”

Europa Liberă: Dar cum credeţi, de ce nu i se spune cetăţeanului verde în ochi: uită-te, avem această situaţie, urmează să înregistrăm şi în continuare exact atâtea majorări, câte vor solicita, câte vor fi solicitate.

Valentin Arion:
„Deci eu, cum aţi început şi Dumneavoastră, găsesc absolut important ca un cetăţean să cunoască ce-l aşteaptă. Din păcate, la noi se vorbeşte... că domnul Ghimpu are o expresie deja bine cunoscută, că cetăţeanul nostru nu iubeşte adevărul. Un om sănătos întotdeauna se va interesa, pentru a fi orientat, ce-l aşteaptă.

Noi astăzi zicem, cu certitudine zicem: domnilor, tendinţa care s-a format nu de ieri, deja de şase ani, va exista. Preţurile vor fi mari, cu 30 la sută cel puţin vor creşte, trebuie să ne orientăm la ea. Noi care suntem aici mici, mici, care nu avem forţa de a influenţa mult. Marile ţări, Ucraina şi altele, nu prea au cu ce şi nu pot influenţa preţurile, ca să nu fac referinţă la alte state europene.”

Europa Liberă: Germania, Italia, Marea Britanie.

Valentin Arion:
„Nouă nu ne rămâne decât: astea sunt preţurile. Din păcate nimeni nu leagă şi nu sunt legate preţurile la resursele energetice cu capacitatea de plată, ori nivelul de trai. Asta e realitatea din jurul nostru. Desigur, că în Germania e o situaţie, şi o ţară ca Moldova, lipsită total de economie, desigir, că pentru popor e foarte greu de a accepta aşa tarife. Dar asta e realitatea.”

Europa Liberă: Realitatea e dură, pentru că salariile sunt mici.

Valentin Arion:
„În cele din urmă, da. Dar ca tendinţă globală trebuie să înţelegem, că ea persistă, ea este care este. Şi ne rămâne să ne preocupăm de ceea ce avem acasă. Când zic acasă, înseamnă eficienţa energetică, tot ce e posibil de a economisi, tot ce e posibil de a perfecţiona, am în vedere ca tehnologie, ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Şi cred că ultima întrebare – se vorbea despre nişte investiţii, pe care ar putea să le facă Guvernul de la Chişinău în Cernavodă. Ar trebui să se revină la acest subiect?

Valentin Arion:
„Vedeţi, problema energiei este una foarte complexă. De pildă, 20 de ani până în prezent nici o sursă de electricitate nu am construit în ţară, în ciuda faptului că au fost peste 20 de hotărâri de Guvern. De ce? Fiindcă tuturor potenţialilor investitori li se spune că, domnilor, furnizarea energiei va fi la preţuri nereglementate. Altfel spus – construieşte, ai să poţi s-o vinzi, ai s-o vinzi, n-ai să poţi, e treaba ta. În lipsa acestor garanţii din partea statului, statul nu mai oferă aşa garanţii în prezent deja. În lipsa acestor garanţii nimeni nu se hotărăşte. Că o centrală, nu ştiu, de o sută de mega, minimum 50 de mega, o centrală de o sută de mega ar fi costat vreo 70 de milioane.”

Europa Liberă: Pentru perspectivă?

Valentin Arion:
„Am fi luat mai mare, valori foarte mari. Şi atâta timp, cât statul nu dă garanţii, dar statul cu piaţa liberalizată a electricităţii, fie spus liberalizată, nu-şi poate permite el să se implice şi să stabilească, şi să dea, să accepte tarife reglementate. Dar, probabil, statul ar fi cazul să insiste, să-şi asume înţelegerea situaţiei date şi să-i convingă pe partenerii internaţionali, potenţialii creditori pentru a merge la Cernavodă cu o sută, o sută e prea puţin - cu 200-300 megavaţi.”
XS
SM
MD
LG