Editia online a saptaminalului german “Spiegel” a publicat sub semnatura lui Siobhán Dowling o serie dedicata problematicii minoritatii romilor din Europa in contextul presedintiei ungare a Uniunii Europene.
Termenul “infractionalitate tiganeasca” a fost folosit cam pina la mijlocul anilor 90 de cercetatori si de catre politie pentru a desemna un anumit tip de incalcare a legilor, motivata sau de saracie sau de natura emotionala sau brutala a unora dintre indivizi.
Unul dintre cei care au militat pentru a schimba aceasta terminologie este Szilveszter Póczik. El a sugerat ca acest fenomen ar trebui descris ca “infractionalitate legata de saracie”: “Nu trebuie sa punem o eticheta pe o intreaga minoritate, amestecind minoritatea, pe romi, cu ideea generala de infractionalitate, pentru ca asta da impresia ca romii sint cumva organic, sau sistemic, predispusi la incalcarea legii”.
Póczik insista ca probleme legate de infractionalitate in comunitatea roma se datoreaza si conditiilor de saracie extrema in care multi dintre romi traiesc. Asezarile in care locuiesc unii dintre ei sint similare cu acele “favelas” din America de Sud la care se adauga tipul african de saracie. “E de inteles atunci ca apar conflicte intre populatia majoritara si romii care traiesc in aceste conditii”, mai spune Szilveszter Póczik.
Dar partidul Jobbik, continua corespondenta “Der Spiegel” la Budapesta, nu are o abordare atit de nuantata. “O numim infractionalitate tiganeasca pentru ca, in afara de romi, nimeni nu mai comite astfel de infractiuni”, spune Ádam Mirkóczki, purtatorul de cuvint al Jobbik pe probleme religioase. Si adauga ca cele mai brutale acte infractionale din ultimii ani au fost comise de romi.
In Ungaria politia nu are dreptul de a inregistra etnia infractorilor, asa ca Jobbik nu are cum sa probeze ca aceste infractiuni au fost comise de romi. Asta nu-i opreste insa, si de multe ori ii chiar ajuta, pentru ca lipsa acestor date inseamna si ca aceasta afirmatie nu poate fi respinsa cu totul.
Pentru Magdalena Marsovszky, teoretician al culturii si expert in prejudecati impotriva evreilor si a romilor, acest tip de discurs este propriu extremei drepte in aceea ca incearca sa prezinte minoritatea ca pe o amenintare la adresa majoritaii: “Totul e pe dos – avem de-a face cu clasica rasturnare ‘victima/agresor’”.
Un exemplu foarte graitor al acestui tip de rasturnare il constituie Magyar Garda, grupare paramilitara acum scoasa in afara legii, infiintata in 2007. Acea amenintare perceputa a veni din partea romilor a fost ideea infiintarii acestei grupari. Membri ei, imbracati in uniforme negre cu insemne unguresti inspirate din cele naziste, au inceput sa patruleze si sa marsaluiasca in orasele si satele unde locuiesc romi, in “apararea Ungariei”. Primul asemenea mars a avut loc in Tatárszentgyörgy, unde Robert si fiul sau Robi Csorba aveau sa fie ucisi citiva ani mai tirziu.
Gruparea a fost scoasa in afara legii in 2009. Ea exista in continuare, dar nu mai organizeaza marsuri publice. “Poate fi scoasa in afara legii de zece mii de ori, dar nu poate fi distrusa”, spune Márton Gyöngyösi, unul din liderii partidului Jobbik; el pretinde ca membrii Garzii Maghiare sint inofensivi, si ca gruparea a fost infiintata din cauza crizei politice din 2006, cind premierul maghiar socialist a recunoscut ca a oferit publicului date false pentru a fi reales in alegerile din acel an. Gyöngyösi adauga ca a fost un instinct natural al oamenilor de a se organiza pentru “asigurarea securitatii”.
Nici Garda Maghiara nici Jobbik nu au fost implicati in crimele din 2008 si 2009. Dar Tara Bedard, director de programe la Centrul European pentru Drepturile Romilor, spune ca prezenta lor influenteaza tara. “Ei contribuie la un climat in care oamenii simt ca au puterea de a actiona sub impulsul unor sentimente negative sau frustrari pe care altfel si le-ar fi reprimat, si de fapt nu e nimeni in Ungaria care sa spuna raspicat ca imaginea pe care o promoveaza si climatul pe care il creeaza sint in regula”, explica Tara Bedard.
“Der Spiegel” noteaza si ca pe vremea cind se afla in opozitie partidul Fidesz, acum la putere, nu era strain de un discurs anti-romi. In februarie 2009, Viktor Orbán a spus public: “ E foarte clar ca procentul de faptuitori de crime grave de origine tiganeasca creste zi de zi, considerabil si palpabil”.
(Va urma)
(Traducere și adaptare de Lucian Ștefănescu)
Termenul “infractionalitate tiganeasca” a fost folosit cam pina la mijlocul anilor 90 de cercetatori si de catre politie pentru a desemna un anumit tip de incalcare a legilor, motivata sau de saracie sau de natura emotionala sau brutala a unora dintre indivizi.
Unul dintre cei care au militat pentru a schimba aceasta terminologie este Szilveszter Póczik. El a sugerat ca acest fenomen ar trebui descris ca “infractionalitate legata de saracie”: “Nu trebuie sa punem o eticheta pe o intreaga minoritate, amestecind minoritatea, pe romi, cu ideea generala de infractionalitate, pentru ca asta da impresia ca romii sint cumva organic, sau sistemic, predispusi la incalcarea legii”.
Póczik insista ca probleme legate de infractionalitate in comunitatea roma se datoreaza si conditiilor de saracie extrema in care multi dintre romi traiesc. Asezarile in care locuiesc unii dintre ei sint similare cu acele “favelas” din America de Sud la care se adauga tipul african de saracie. “E de inteles atunci ca apar conflicte intre populatia majoritara si romii care traiesc in aceste conditii”, mai spune Szilveszter Póczik.
Dar partidul Jobbik, continua corespondenta “Der Spiegel” la Budapesta, nu are o abordare atit de nuantata. “O numim infractionalitate tiganeasca pentru ca, in afara de romi, nimeni nu mai comite astfel de infractiuni”, spune Ádam Mirkóczki, purtatorul de cuvint al Jobbik pe probleme religioase. Si adauga ca cele mai brutale acte infractionale din ultimii ani au fost comise de romi.
In Ungaria politia nu are dreptul de a inregistra etnia infractorilor, asa ca Jobbik nu are cum sa probeze ca aceste infractiuni au fost comise de romi. Asta nu-i opreste insa, si de multe ori ii chiar ajuta, pentru ca lipsa acestor date inseamna si ca aceasta afirmatie nu poate fi respinsa cu totul.
Pentru Magdalena Marsovszky, teoretician al culturii si expert in prejudecati impotriva evreilor si a romilor, acest tip de discurs este propriu extremei drepte in aceea ca incearca sa prezinte minoritatea ca pe o amenintare la adresa majoritaii: “Totul e pe dos – avem de-a face cu clasica rasturnare ‘victima/agresor’”.
Un exemplu foarte graitor al acestui tip de rasturnare il constituie Magyar Garda, grupare paramilitara acum scoasa in afara legii, infiintata in 2007. Acea amenintare perceputa a veni din partea romilor a fost ideea infiintarii acestei grupari. Membri ei, imbracati in uniforme negre cu insemne unguresti inspirate din cele naziste, au inceput sa patruleze si sa marsaluiasca in orasele si satele unde locuiesc romi, in “apararea Ungariei”. Primul asemenea mars a avut loc in Tatárszentgyörgy, unde Robert si fiul sau Robi Csorba aveau sa fie ucisi citiva ani mai tirziu.
Gruparea a fost scoasa in afara legii in 2009. Ea exista in continuare, dar nu mai organizeaza marsuri publice. “Poate fi scoasa in afara legii de zece mii de ori, dar nu poate fi distrusa”, spune Márton Gyöngyösi, unul din liderii partidului Jobbik; el pretinde ca membrii Garzii Maghiare sint inofensivi, si ca gruparea a fost infiintata din cauza crizei politice din 2006, cind premierul maghiar socialist a recunoscut ca a oferit publicului date false pentru a fi reales in alegerile din acel an. Gyöngyösi adauga ca a fost un instinct natural al oamenilor de a se organiza pentru “asigurarea securitatii”.
Nici Garda Maghiara nici Jobbik nu au fost implicati in crimele din 2008 si 2009. Dar Tara Bedard, director de programe la Centrul European pentru Drepturile Romilor, spune ca prezenta lor influenteaza tara. “Ei contribuie la un climat in care oamenii simt ca au puterea de a actiona sub impulsul unor sentimente negative sau frustrari pe care altfel si le-ar fi reprimat, si de fapt nu e nimeni in Ungaria care sa spuna raspicat ca imaginea pe care o promoveaza si climatul pe care il creeaza sint in regula”, explica Tara Bedard.
“Der Spiegel” noteaza si ca pe vremea cind se afla in opozitie partidul Fidesz, acum la putere, nu era strain de un discurs anti-romi. In februarie 2009, Viktor Orbán a spus public: “ E foarte clar ca procentul de faptuitori de crime grave de origine tiganeasca creste zi de zi, considerabil si palpabil”.
(Va urma)
(Traducere și adaptare de Lucian Ștefănescu)
