Republica Moldova a urcat de pe locul 125 pe care se afla în 2010 pe treapta a 120-cea, înregistrând astfel un progres spectaculos în cadrul unui clasament tradiţional elaborat de Heritage Fundation şi revista Wall Street Journal. Să se bea şampanie sau să se mediteze cu scepticism şi cumpătare? Invitatul emisiunii este analistul economic Valeriu Prohniţchi, directorul Centrului analitic independent „Expert-Grup”.
Europa Liberă: Aşadar, Republica Moldova îşi îmbunătăţeşte locul într-un clasament, cel elaborat de fundaţia Heritage şi Wall Street Journal. R. Moldova, ziceam, sare de pe treapta 125 pe 120, mult în termeni de progres în contextul a 183 de ţări incluse … E un prilej de sentimente patriotice mai pronunţate, ar trebui să se bea şampanie sau moderaţia în bucurii ar fi mai sănătoasă?
Valeriu Prohniţchi: Evident este un motiv să ne bucurăm atunci când ţara progresează în tot felul de ratinguri internaţionale. În cazul dat, ratingul denotă un progres destul de important într-un singur an, doar că, după cum am discutat atunci când m-aţi invitat la emisiune, noi suntem destul de rezervaţi faţă de metodologia aplicată de această organizaţie pentru măsurarea libertăţii economice. Nu ştiu dacă vă interesează să discutăm şi despre acest aspect... ?
Europa Liberă: Ne interesează bineînţeles. Ne interesează în primul rând acest aspect pentru că scepticismul e una din pietrele de temelie a jurnalismului, dle Prohniţchi.
În acest rating noi avem, spre exemplu, Slovenia care este o ţară ce a făcut printre primele reformele liberale orientate spre piaţă este acum în urma României şi Bulgariei şi este un lucru extrem de greu de crezut deoarece cunosc cum funcţionează economia în toate aceste trei ţari.
Europa Liberă: Unii experţi au remarcat că înaintea Republicii Moldova se află Nigeria, Botswana răvăşită de război civil şi cu moneda ei cam lipsită de vlagă sau Ruanda. Sunt lucruri mai ciudate, da?
Valeriu Prohniţchi: Exact. Este greu de crezut că în aceste ţari, care se rup sub povara conflictelor civile, violenţelor etnice şi religioase oamenii chiar au libertatea să facă, spre exemplu, afaceri, să facă business. Dar să nu mergem chiar atât de departe. Kazahstanul şi Kirghizia, ţari profund marcate de corupţie, de aranjamente anticompetitive sunt înaintea noastră şi îmi este greu să cred acest lucru. Sunt lucruri mult mai fundamentale: spre exemplu foarte multe ţări arabe în care jumătate din populaţia acestor ţari, femeile, nu au drepturi de a rula, de a face afaceri economice sunt calificate ca mostly free, adică aproape libere...
Europa Liberă: Economia moldovenească, văd, conform acestui clasament, este liberă în proporţie de, câtă exactitate, 55,7 procente dacă nu mă înşel, cu două puncte peste nivelul din 2010. În general însă, dle Prohniţchi, ca să înţeleagă toată lumea, cum construeşte acest clasament fundaţia respetivă şi revista respectivă? Pe bază căror criterii astfel încât să stea cu inima împăcată că au atind un maximum de probabilitate sau de precizie în a stabili performanţa economică.
Valeriu Prohniţchi: Elaborarea oricărui clasament, oricărui rating este o chestiune extrem de riscantă şi întotdeauna vor fi nemulţumiţi, pentru că ratingurile, inclusiv cele pe care le elaborează Expert Grup, încearcă să cuantifice fenomene greu de cuantificat, fenomene calitative. Este important ca atunci când se elaborează asemenea ratinguri, să nu se exceleze cu utilizarea prea multor indicatori. Pentru că atunci când avem foarte mulţi indicatori, ratingul se transformă într-o salată Olivie, în care gustul se pierde în multitudinea de ingrediente.
Aici, în acest rating sunt 10 sub-ratinguri într-un fel, care este reflectat într-un indice sintetic. Autorii, trebuie să le dăm dreptate, ei au încercat să cuantifice, să măsoare cât mai exact posibil spre exemplu libertatea de pornire a afacerilor, liberatatea comercială, libertatea fiscală, libertatea legată de cheltuielile guvernamentale, monetară, investiţională, apărarea drepturilor de proprietate, libertatea de corupţie, libertatea de angajare şi eliberare din muncă. Dar, cum să vă spun, se pierde esenţa în atât de mulţi indicatori. Cred că în total au intrat vreo 70 de indicatori în tot acest rating pentru fiecare ţară.
Europa Liberă: R. Moldova am observat, dle Prohniţchi, stă prost pe dimensiunea „libertatea afacerilor” şi „libertatea muncii”. Care ar fi explicaţia Dvs, dacă luăm de bune aceste aprecieri?
Valeriu Prohniţchi: După cum am spus, noi putem să privim ratingul în ansamblu, să ne exprimăm nemulţumirea de faptul că spre exemplu Laos şi Vietnam, ţari încă socialiste, sunt înaintea Rusiei, spre exemplu, sau că Kazahstanul şi Kârgâstanul este înaintea R. Moldova şi Croaţiei. Dar putem într-un fel să lăsăm la o parte aceste nemulţumiri, să coborâm la o scară regională mai mică şi să ne dăm seama că comparaţiile sunt deja mult mai relevante.
Aceiaşi metodologie aplicată la o scară mult mai mică este deja relevantă. Spre exemplu, este relevant faptul că Moldova din ţarile europene este cea mai prost clasată. Şi toţi ştim de fapt că Moldova se poziţionează destul de rău din punct de vedere al afacerilor. Sunt câteva aspecte care pe noi ne poziţionează bine, cum ar fi libertatea comercială şi fiscală, dar aţi remarcat corect că, spre exemplu, apărarea proprietăţii, libertatea de angajare şi eliberare din funcţie şi libertatea de corupţie sunt cele care ne trag în jos într-un fel.
Bun, cu libertatea de angajare şi eliberare din muncă. În principiu, acesta e aspectul metodologiei. Heritage Fundation nu ascunde faptul că este o instituţie care împărtăţeaşte valori conservatoare, apropiate de republicane.
Europa Liberă: Deci, influenţează şi acest lucru modul de abordare, să înţelegem...
Valeriu Prohniţchi: Evident. Pentru că ei pun accentul în special pe drepturile companiilor, deci pe aspectele liberale ale procesului economic, şi mai puţin pe aspectele care ţin de justiţia socială şi care sunt extrem de importante, sau pe aspecte care ţin de stabilitatea socială. Deci, noi vedem că ţari în care s-a pus accent prea mult pe dreptul companiilor de a concedia oamenii din muncă prin mesaje SMS, spre exemplu, deci, în acest ţari vedem, la moment, în aceste zile, instabilitate socială, vedem proteste ale angajaţilor, nemulţumiri exprimate în formă violentă de multe ori.
Noi ar trebui evident în continuare să simplificăm rigidităţile pe piaţa muncii, ar trebui să dăm companiilor mai multă libertate în a angaja şi elibera probabil forţă de muncă, dar nu foarte multă. Pentru că este partea verso a monedei care poate să dăuneze. Oamenii dacă nu se vor simţi protejaţi, vor pleca în continuare din R. Moldova.
Europa Liberă: Vorbeaţă despre capitolele unde stăm bine, libertatea comerţului, a fiscalităţii? Cum se explică aceste evoluţii pozitive? Cum de stăm bine totuşi la ceva?
Valeriu Prohniţchi: Da, aici noi suntem chiar peste media mondială. Eu am impresia că sunt vreo trei sau patru capitole unde stăm peste media mondială. Este un lucru pozitiv. Spre exemplu, în cazul libertăţii comerciale, este un lucru ştiut că R. Moldova este una din cele mai deschise economii din Europa, în care demult s-au implementat reformele necesare de liberalizare a importurilor şi exporturilor, nu se aplică norme tarifare sau netarifare exagerate. Sunt evident anumite constrângeri: ne dorim ca vama să funcţioneze mai bine, să fie corupţie mai mică în acest sector, să nu se aplice cum se aplicau în trecut spre exemplu anumite restricţii la exportul de cereale. Dar aici stăm bine.
La corupţie stăm foarte rău, cred că toată lumea ştie acest lucru şi nimeni nu doreşte să-l ascundă. Problema este că corupţia este un factor care influenţează şi alte aspecte. Spre exemplu, corupţia se măsoară în mod direct de autorii acestui rating, dar corupţia intră ca factor şi în alte sub-ratinguri, în ratingul libertăţii comerciale spre exemplu, în protecţia proprietăţii, protecţia investiţiilor. Deci, acesta este un alt aspect problematic care trebuie de luat în seamă şi era mai bine cred că dacă autorii eliminau corupţia ca segment separat.
Europa Liberă: Să revenim acum la libertatea muncii, unul din cei doi indicatori care s-au înrăutăţit în 2010. Spuneţi-ne, acest indicator presupune şi plata la negru a angajatului? În afară de faptul că angajatul este concediat prin SMS sau fără, include şi alte detalii ce ţin de viaţa omului, de viaţa angajatorului?
Valeriu Prohniţchi: Nu, acest rating, din câte îmi dau eu seama, include doar aspecte care ţin de elementele contractuale de angajare şi eliberare din muncă.
Europa Liberă: Deci, salariile, faptul că angajatorii plătesc salarii la negru uneori şi am impresia că volumul acestor salarii la negru, arătate cel puţin de Biroul Naţional de Stastistică, se ridică la 12 procente, nu influenţază acest...
Valeriu Prohniţchi: Nu, este un aspect important al vieţii în Moldova, dar nu cred că acest lucru a putut fi măsurat de autori în 180 de ţari. S-ar putea să greşesc, dar am impresia că acest aspect nu intră în calcularea libertăţii angajării şi eliberării din câmpul muncii.
Europa Liberă: În concluzie, pentru investitori cât de mult contează totuşi poziţia pe care o ocupă ţara într-un asemenea top în opinia dv.?
Valeriu Prohniţchi: Evident, contează. Marii investitori care fac investiţii strategice măsurate în zeci şi sute de milioane de dolari se vor uita în multe ratinguri, vor analiza ţara privită din diferite unghiuri şi pentru unii dintre ei ar putea să conteze acest rating. Dar, spun încă o dată, este greu să ne comparăm cu 180 de ţari, nu ar trebnui să punem accentul iată pe acest aspect comparativ şi să ne concentrăm la acela fragilităţi şi aspecte problematice pe care autorii în mod corect le-au identificat pentru R. Moldova. Guvernul ar trebui să lucreze anume asupra lor.
Europa Liberă: Dle Prohniţchi, vă mulţumim mult că aţi fost cu noi în această dimineaţă.
