După doi ani de criză economică, de cheltuieli imense din partea statelor pentru a salva sistemul bancar sau marile asigurări, după demonstraţii violente, Indexul Libertăţii Economice arată că sistemul capitalist este sănătos şi viguros. Acestea sunt concluziile la care ajunge Terry Miller, de la Heritage Foundation, unul din autorii indexului publicat astăzi. Ce spune indexul despre starea economiilor din 179 de ţări ale lumii, între care şi Moldova?
Indexul Libertăţii Economice este dat publicităţii anual de Heritage Foundation şi Wall Street Journal şi cum în economie nu există decât adevăruri subiective, trebuie spus de la bun început că indexul se bazează pe principii liberale, pure şi dure. O filozofie pe care o putem rezuma astfel: cu cât este mai mică implicarea statului, cu atât îi merge economiei mai bine. Statul „providenţă”, care extinde sistemul de ajutor social, este văzut de autorii indexului drept unul din marile impedimente în dezvoltarea liberă a economiilor, respectiv în creşterea bunăstării.
Pentru că un alt principiu al acestui index este că bunăstarea unei ţări este direct proporţională cu libertatea economică. Aşa se explică de ce Italia si Grecia se situează după Croaţia sau Muntenegru, sau cum Franţa, plina de cetăţeni români în căutarea unui loc de muncă, este totuşi întrecută de România în indexul libertăţii economice (locurile 64 şi respectiv 63).
Europa se bucură în continuare de o mare doză de libertate economică dar tot aici se găsesc şi 4 din cele 8 ţări din lume care au înregistrat cel mai mare regres. Este vorba de Islanda, Irlanda, Grecia şi Italia, cărora li se adaugă şi Marea Britanie – toate ţări lovite din plin de criza financiară, ţări în care guvernul şi structuri internaţionale au intervenit masiv.
În acest context, Republica Moldova s-a descurcat remarcabil: se situează pe locul 120, cu două puncte mai bine decât anul trecut şi a înregistrat progrese la 6 la din cele 10 criterii folosite de index pentru a calcula nivelul libertăţii economice.
Desigur, indexul pe anul 2011 se bazează de datele anilor 2009 - 2010. Moldova, se remarcă în analiza care însoţeşte indexul, „s-a descurcat bine la capitolele schimburi comerciale şi libertate fiscală, datorită reformelor adoptate în ultimii ani. Cu toate acestea, nu reuşeşte să-şi dezvolte la maxim capacităţile deoarece statul rămâne prezent în sectorul privat.”
De aceea, continuă analiza „economia rămâne vulnerabilă într-un context politic incert. Instabilitatea politică a produs o politică fiscală fragmentată şi o birocraţie coruptă, în mare parte”.
Corupţia şi libertatea pieţei muncii sunt cele două categorii la care Moldova înregistrează cele mai slabe rezultate.
