Linkuri accesibilitate

Președinția Uniunii Europene – un test pentru toleranța din Ungaria (II)


Fața sărăciei est-europene (Der Spiegel).


Editia online a saptaminalului german „Spiegel” a publicat sub semnatura lui Siobhán Dowling o serie dedicata problematicii minoritatii romilor din Europa in contextul presedintiei ungare a Uniunii Europene. Lucian Stefanescu rezuma a doua parte a acestei serii
.

Dintre cele 10 milioane de locuitori ai Ungariei, 700 de mii sint romi. In timpul celui de-al doilea razboi mondial romii din Ungaria au fost si ei victime ale Holocaustului. Se estimeaza ca aproximativ 50 de mii de romi au pierit in lagarele de concentrare.

Inainte de 1989, regimul comunist a dorit sa profite de pe urma potetialului lucrativ al romilor. Dar erau folositi in cele mai grele sectoare ale economiei, in minerit, siderurgie, constructia de drumuri si in general la muncile necalificate. Dar romii au avut venituri constante, ceea ce dadea comunitatilor o oarecare stabilitate, si o imbunatatire lenta a nivelului de educatie si de asistenta medicala.

Dar dupa disparitia comunismului locurile de munca pentru romii fara calificare au disparut rapid.

Lívia Járóka are 36 de ani, e meserie antropolog si face parte din Fidesz, partidul aflat la guvernare in Ungaria. Ea afirma ca are o responsabilitate imensa, fiind singura membra a comunitatii rome din Parlamentul European.

„Romii au fost primii care si-au pierdut locurile de munca dupa caderea comunismului”, spune Lívia Járóka, si adauga ca in ultimii 20 de ani, s-a facut foarte putin pentru a admite existenta acestui proces de ghettoizare si suburbanizare, aceasta completa excludere din societate.

Járóka adauga ca aproximativ 30 la suta dintre romii unguri sint bine integrati, dar majoritatea romilor Ungariei sint izolati total de restul societatii, abandonati in cartiere separate in localitatile urbane, sau fortati sa traiasca la marginea satelor. Multe din aceste asezari se afla in fostele regiuni industriale din nord-vestul Ungariei, o zona care a avut mult de suferit de pe urma disparitiei comunismului, acum devastata dupa ani de somaj cronic.

Járóka spune ca a simtit pe propria ei piele impactul devastator asupra comunitatii rome, si stie ce inseamna sa-ti pierzi slujba, sa pierzi securitatea financiara a familiei tale, sa ai mai multi si sa nu stii ce se va intimpla miine.

Lívia Járóka e de parere ca o finantare bine tintita, in special din partea Uniunii Europene, ar fi cea mai potrivita cale de a rezolva problema. In noiembrie anul trecut ea a prezentat un proiect de „program de dezvoltare micro-regional” in comisia de afaceri interne, justitie si libertati civile din Parlamentul European.

Viziunea Líviei Járóka este sustinuta de guvernul de la Budapesta. „Daca vedem in asta o problema pur etnica, ne aflam pe un drum gresit”, spune Zoltán Balog, secretar de stat pentru incluziunea socială, în ministerul administratiei si justitiei . „E o problema sociala, economica si etnica in acelasi timp. Si a tuturor tarilor est-europene. La 20 de ani de la caderea Zidului din Berlin, problema a devenit dramatica, si s-a raspindit in intreaga Uniune Europeana”.

Balog, fost preot luteran implicat in miscarea pentru libertatile civile, nu este membru Fidesz. A cerut sa fie numit in postul pe care il ocupa dupa instalarea noului guvern. „Trei milioane de oameni traiesc sub nivelul saraciei, si dintre acestia intre 300 si 400 de mii sint romi”, explica el, adaugind ca ministerul sau doreste sa puna in aplicare programe speciale in regiunile unde traiesc acesti oameni – romi si ne-romi. O abordare, spune corespondenta „Der Spiegel” la Budapesta, mai usor de acceptat de un public care ar putea avea resentimente legate de alocarea de fonduri pentru programe destinate in exclusivitate romilor.

(Va urma)

Traducere și adaptare: Lucian Ștefănescu.
XS
SM
MD
LG