De la 1 ianuarie cetăţenii Republicii Moldova primesc doar paşapoarte biometrice pentru călătoriile peste hotare. Autorităţile moldovene s-au conformat astfel uneia dintre condiţii pe care le presupune eventuala şi dorita liberalizare a vizelor cu UE. Ce au şi ce oferă în mod deosebit aceste documente faţă de paşapoartele zise vechi, dar valabile atâta timp cât scrie în ele? Valeriu Patraşco, şef adjunct al Direcţiei de documentare a populaţiei a întreprinderii de stat „Registru” va răspunde la întrebările pe care i le vom pune din partea Dvs.
Europa Liberă: Dle Patraşco, într-o bună dimineaţă ca asta, deşi un pic ceţoasă cum am auzit cu toţii, câţi cetăţeni, dacă vă amintiţi la o oră atât de matinală, au solicitat deja, în noile condiţii, paşaport biometric?
Valeriu Patraşco: Noi monitorizăm situaţia. Zilnic se adresează o mie, o mie şi ceva de cetăţeni pentru perfectarea paşaportului cu date biometrice. Pe parcursul săptămânii trecute au parvenit 3400 de cetăţeni care au solicitat paşapoarte biometrice.
Europa Liberă: Deci iată că interesul pare destul de ridicat, ca să spunem aşa, pentru aceste paşapoarte. De ce, dle Patraşco, ca să înţeleagă chiar toată lumea… de ce această condiţie a Uniunii Europene – obligativitatea perfectării în continuare doar a paşapoartelor biometrice?
Valeriu Patraşco: O să spunem aşa – paşapoartele nonbiometrice sunt valabile pentru cetăţenii R. Moldova pentru tot termenul indicat în paşaportul nonbiometric. Paşapoartele nonbiometrice nu vreau să spun că sunt mai rele sau mai puţin asigurate ca paşapoartele biometrice, dar progresul în timpul actual există şi s-a introdus în multe ţari paşaportul cu date biometrice. Acesta este un nivel mai asigurat, acesta este un document care păstrează datele personale, precum pe suport de hârtie, aşa şi în formă electronică. Pentru aceasta se asigură accesul la datele personale. Nici o persoană nu poate lua paşaportul cuiva ca să-l folosească în călătorii. Din cauza că informaţia care este păstrată în cip-ul electronic, este o informaţie despre fotografia digitală, amprentele digitale de la degetele arătătoare şi datele biografice, adică numele, prenumele şi celelalte care sunt indicate.
Europa Liberă: Era o întrebare pe care voiam să v-o pun ceva mai târziu, dar de vremece discuţia a luat acest curs, haideţi să vă întreb - paşapoartele obişnuite, după cum bine spuneaţi, vor rămâne valabile până la data expirării indicată în ele… În această situaţie, ce mă face pe mine, cetăţean simplu, de exemplu, să-mi doresc un biometric? Voi avea nişte avantaje cu paşaportul nou?
Valeriu Patraşco: În afară de aceia că se introduce paşaportul cu date biometrice, acesta este un complex informativ. Adică o să fie înzestrate punctele de trecere a frontierei, precum în R. Moldova, aşa şi în alte state. Cetăţenii care vor călători vor avea avantaje – n-o să stea în rândurile celea care sunt necesare pentru verificarea documentelor, dar informaţia dată va fi verificată în regim automatizat şi n-o să piardă timpul la trecerea frontierei.
Aceleaşi avantaje vor fi realizate şi prin intermediul obţinerii vizelor în ţarile în care va fi necesar de obţinut viza. Adică paşaportul cu date biometrice probabil va fi unul prioritar din documentele celea care vor trebui prezentate la ambasadele ţarilor unde cetăţenii R. Moldova călătoresc. Tot aceiaşi informaţie va sprijini cetăţenii R. Moldova când vor apărea situaţii dificile aflându-se peste hotare la momentul identificare. Adică, dânsul afost acolo, nu a fost, a încălcat ceva, nu. Adică momentele acestea toate vor fi pentru uşurarea călătoriilor cetăţenilor R, Moldova peste hotare.
Europa Liberă: De fapt, înţelegem că este vorba de mai puţină fâţâială la trecerea frontierei, întocmirea diferitor acte ş.a.m.d. Funcţionează mai repede cu aceste date pe cip în noul paşaport, nu-i aşa, dle Patraşco?
Valeriu Patraşco: Da, momentele acestea vor influenţa anume mai puţină pierdere de timp în cadrul obţinerii vizelor, călătoriilor peste hotare, aflării peste hotare. Din cauza că nu va fi necesar cineva să verifice cât ai fost timp peste hotare, ai încălcat ceva în ţara gazdă, n-ai încălcat. Dacă paşaportul este electronic cu date biometrice, asta înseamnă că toată trecerea şi frontierei, şi aflarea este luată la evidenţa informaţională. Atunci la apelul unui funcţionar la sistemul informaţional se vde – eşti bravo, ai petrecut timpul cu succes, fără încălcări, sau s-a întâmplat ceva în viaţa ta cât ai fost peste hotare.
Europa Liberă: Dle Patraşco, noul paşaport va avea un cip – un fel de, cum să zic, suflet, creier, memorie a documentului - în care sunt stocate fel de fel de date personale. Aţi spus deja ce anume: vor fi ţi amprentele digitale, din câte înţelegem, şi multe alte lucruri...
Valeriu Patraşco: Amprentele degetelor arătătoare....
Europa Liberă: Da... Are omul, ca cetăţean, dreptul şi mai ales posibilitatea reală de a cunoaşte ce date personale conţine acest paşaport? Poate verifica?
Valeriu Patraşco: Da. În programul în care se realizează în timpul actual paşaportul biometric vor fi instalate utilaje speciale în secţiile teritoriale de evidenţă şi documentare a populaţiei, prin care cetăţeeanu poate să verifice informaţia care este introdusă. Dar pot să vă confirm că în afară de ceea ce prevede legea, adăugător nu va fi indicat nimic.
Europa Liberă: Dar ce garanţie există că diferiţi şmecheri – şi mare e grădina Domnului în acest sens – nu vor folosi într-un mod dăunător, păgubos sau chiar periculos pentru cetăţean aceste date?
Valeriu Patraşco: În timpul actual, cetăţenii R. Moldova, precum şi cei ai altor state, au paşoprtul cu datele care sunt viziualizate, adică cu ochiul liber poţi să le vezi. Progresul în actele de identitate este o necesitate pentru că, pe de o parte, sunt foarte bine dezvoltate sistemele care copiază orice document şi câte o dată este foarte greu să deosebeşti documentul în copia coloră de documentul original. De aceea cip-ul acesta electronic va asigura datele celea personale care sunt amplasate pe foia cu datele personale care sunt amplasate pe foia cu datele personale. Şi v-aş spune că datele acestea sunt date vizibile.
Încă o dată vreau să vă conving că nici o informaţie adăugătoare în cip-ul cela electronic nu se aplică. Adică, nici locul de muncă, nici călătoriile. Numai ceea ce este stipulat în lege: datele autobiografice, fotografia şi amprentele, aceea ce ajută la momentul identificării cetăţeanului în situaţii dificile când acesta are nevoie de momentele acestea. Şi totodată, prin înregistrarea la trecerea frontierei uşurează viaţa din călătorii.
Europa Liberă: Dle Patraşco, de fapt prin ce se va schimba situaţia cu această obligativitate de a livra cetăţenilor doar paşapoatrte biometrice, de vreme ce sute de mii de paşapoarte mopldoveneşti, obişnuite, care sunt deja în posesia cetăţenilor, vor expira şi peste vreo 20 ani? E o perioadă foarte lungă înainte când se va putea călători şi cu una, şi cu alta.
Valeriu Patraşco: Nu peste 20. De ce? Pentru că termenul de valabilitate expiră la acei care şi-au făcut paşaport nonbiometric în 2010 peste 10 ani. Practic, viaţa activă a paşaportului, adică cât cetăţeanul poate călători având foile celea la dispoziţie, pentru viză şi trecerea frontierei, este de 6-7 ani, dar partea ceea activă care călătoreşte intens încă mai rapid cheltuie toate condiţiile care îl asigură şi îl ajută la trecerea hrontierei, adică foile libere şi vizele. De aceea, paşaportul nonbiometric va fi normal înlocuit cu paşaport cu date biometrice.
Europa Liberă: Dle Patraşco, dar, iată, paşaportul obişnuit e ticsit uneori, adică paginile acestui paşaport sunt pline de ştampile care la un moment dat fac inutil înainte de vreme, ca să spunem aşa, acest paşaport. În paşaportul biometric se va aplica de asemenea ştampila ori de câte ori treci frontiera, ori se va face totuşi electronic cumva?
Valeriu Patraşco: În timpul actual momentele acestea nu sunt stabilite strict. Unele state înregistrează, dar altele totuşi sistemele de înregistrare la trecerea frontierei nu sunt înzestrate cu utilaj special şi de aceea totuşi se aplică ştampila dată.
Părerea mea în domeniul dat este că punctele de trecere a frontierei internaţionale pe care o să le folosească cetăţenii noştri şi în R. Moldova, şi în alte state, deja în timpul apropiat vor fi dotate cu utilajul acesta special, dar punctele de trecere a frontierei să spunem simplificate care încă în timp n-o să fie dotate cu utilaje speciale vor aplica ştampila normală care va confirma trecerea frontierei, legal, de pe teritoriul unui stat în altul.
Europa Liberă: Costul noului paşaport este, cu o lună aşteptare, de ceva peste 53 de euro, dacă am calculat bine. Dintr-un comunicat al Ministerului tehnologiilor informaţionale se vede însă un decalaj de cost de la ţară la ţară. În unele ţări mai bogate e mai ieftin, în altele, mai sărace deseori, e mai mare. Cum se explică acest decalaj?
Valeriu Patraşco: Ca atare, eu mă gândesc că producătorul care pune la vânzare cip-ul cela electronic posibil face ceva reduceri. Depinde de ţară, câte cip-uri electronice vor fi puse la dispoziţie.
Europa Liberă: Dar în general ele costă cam tot atâta, că nu sunt ca fetele cu zestrea: mai mare, mai mică.
Valeriu Patraşco: Da, cam tot atâta. De aceea momentele care diferă din stat la stat la preţul paşaportului sunt din cauza că autorităţile statelor celea finanţează proiectul dat şi printre asta ori compensează populaţiei unele sume băneşti, ori prin alte acţiuni ieftinesc paşaportul. Să spunem, tot aceiaşi, un cetăţean se duce cumpără un telefon mobil la magazin şi plăteşte un cost, altul – la întreprindere obţine un telefon mobil. La acela care de la întreprindere este dotat cu un telefon mobil pentru serviciu clar că-i pare că telefoanele nu-s prea scumpe. Da acela care se duce şi-l procură, i se pare cam scumpuşor. De aceea şi aicea este un moment care cetăţenii... Pe de altă parte aş spune aşa: dacă calculăm că paşaportul costă 850 de lei, îl foloseşte cetăţeanul 7 ani, 120 de lei un an.
Europa Liberă: Cu cât avem, cu atâta paşaportizăm, aşa înţeleg. Dle Patraşco, vă mulţumim.
