Linkuri accesibilitate

Cred foarte mult în schimbări pozitive în această ţară


Sergiu Ostaf, director al CREDO
Sergiu Ostaf, director al CREDO

Sergiu Ostaf (CREDO) despre raporturile între guvern și societatea civilă via Consiliul Național de Participare.


Premierul desemnat este aşteptat în Parlament - şi vom vedea când se va întâmpla, astăzi sau în următoarele zile – pentru a prezenta programul de guvernare şi componenţa guvernului. Înainte de asta s-a întâlnit însă cu membrii Consiliului Naţional pentru Participare. Ce prezintă acest for al sfetnicilor guvernării şi cât de mult se poate regăsi din sfaturile lui în programul aprobat de politicieni ? Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, membru al Consiliului pentru Participare este invitatul Europei Libere în această dimineaţă.

Europa Liberă: Sunteţi, dle Ostaf, membru al acestui Consiliu Naţional de Participare, pe care iată – în ajun, l-a consultat premierul desemnat Vlad Filat, înainte de a finaliza programul de guvernare. Haideţi, mai întâi, să explicăm ce e acest Consiliu creat acum aproape un an: ca cetăţeanul să înţeleagă cât mai bine cu putinţă rostul acestuia… De ce a fost nevoie de el, dacă în jurul prim-ministrului roiesc mai mulţi înţelepţi cu sfaturi?

Sergiu Ostaf:
„Consiliul Naţional de Participare este un organ consultativ, format din reprezentanţii societăţii civile care au fost aleşi de Guvernul Republicii Moldova, înţeleg eu, pe motiv că au şi deţin anumite expertize şi cunoştinţe în anumite domenii. Acest organ consultativ oferă consultanţă Guvernului pe unele strategii sau documente, cele mai importante, cum ar fi consultarea programului de guvernare - un program extrem de important pentru următorii patru ani. Guvernul apelează la acest format de discutare publică cu societatea civilă şi drept urmare a acestei consultări primeşte diverse observaţii, comentarii şi sugestii pentru a îmbunătăţi programul de guvernare”.

Europa Liberă: Acest regulament al Consiliului, aprobat în ianuarie 2010, vorbeşte despre recunoaşterea valorii, competenţelor şi de asigurarea societăţii civile şi sectorului privat în procesul de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor şi mai vorbeşte de participarea la toate etapele procesului de planificare strategică. Pe parcursul anului trecut cum s-a manifestat acest Consiliu? A fost profund implicat în gândirea strategiilor pe care le-a adoptat Guvernul?

Sergiu Ostaf:
„Regretabil, dar nu s-a întâmplat acest lucru. Probabil că sunt mai multe explicaţii. Eu, totuşi, aş avea o opinie mai critică de ce Consiliul nu a reuşit să se impună şi să valorifice acest mandat despre care aţi vorbit dvs. Am avut doar câteva ocazii pentru a vorbi cu premierul şi miniştrii din precedentul cabinet Filat. Puţin am vorbit pe parcursul anului precedent despre impactul, rezultatele şi performanţa pe unele segmente realizate şi promovate de guvern. Asta a fost în trecut, sperăm că în noul mandat al guvernului Filat vom avea mai multe oportunităţi pentru a discuta în esenţă şi în substanţă mai multe politici pe care le va promova guvernul actual”.

Europa Liberă: Noi cerem sfaturi, dle Ostaf dar, de fapt, căutăm un fel de aprobare. Guvernul - care are şi aşa suficient înţelepţi – ce încuviinţare ar putea râvni din partea societăţii civile… Pentru ce politici, pentru ce decizii majore, strategice?

Sergiu Ostaf:
„În primul rând, sectorul al treilea are o anumită influenţă în societate, în special când vorbim despre legătura societăţii civile cu partenerii noştri de dezvoltare din Europa, din SUA, pentru că aceşti parteneri ascultă şi se consultă deseori anume cu reprezentanţii societăţii civile referitor la progresele înregistrate de Republica Moldova. Pe de altă parte, am văzut că în ultima perioadă societatea civilă chiar are o anumită influenţă asupra opiniei publice referitor la mersul reformelor sau la determinarea unor priorităţi de reformare ale sectoarelor Republicii Moldova.

Sectorul neguvernamental deseori ar putea să vocifereze unele schimbări necesare, cum ar fi reforma profundă în sectorul de securitate, reforma în sectorul Afacerilor Interne sau unele probleme înregistrate în realizarea reformelor raţionalizării sectorului sanitar. Aici vedem că societatea civilă a avut un cuvânt important de spus. Chiar şi a vorbi despre unele regrese sau unele împotmoliri în reformarea acestor domenii şi deseori guvernanţii, din anumite motive, nu vorbesc despre aceasta în public şi atunci societatea civilă este acel actor care vorbeşte şi lansează subiectele respective şi, ulterior, unii politicieni preiau aceste subiecte, le dezvoltă şi le folosesc drept argument în negocierea cu ceilalţi parteneri politici despre importanţa schimbărilor. Acesta ar fi un mecanism viabil în societate pentru a readuce unele subiecte pe agenda publică”.

Europa Liberă: Consiliul Naţional de Participare , ca organ consultativ, câte idei, propuneri a regăsit în actul guvernării propriu- zise?

Sergiu Ostaf:
„Vreau să vă spun că pe parcursul ultimului an am avut puţine realizări pragmatice şi de substanţă, sincer recunosc acest lucru. Dacă comparăm anul precedent, care a fost unul mai dificil din punct de vedere politic şi asta a lăsat o amprentă asupra eficienţii funcţionării consiliului, situaţia pe care o înregistrăm acum se pare că este diferită. În primul rând, proiectul programului de guvernare a fost supus discuţiilor în cadrul Consiliului Naţional de Participare, premierul desemnat a solicitat opinii şi sugestii pentru îmbunătăţirea acestui program de guvernare.

Practic, avem opt sau şapte propuneri pe diferite sectoare, foarte şi foarte detalitate. Eu sper mult că acest proces va reprezenta un exemplu pe viitor pentru a consulta diverse programe guvernamentale. Pe de altă parte, aceste propuneri care au fost expediate din partea membrilor CNP-ului, vor fi luate în consideraţie şi se vor regăsi în redacţia finală a Programului de Guvernare. Aş spune că acest exemplu la care suntem martori este unul calitativ, mult mai bun decât ceea ce a fost un an în urmă sau pe parcursul anului precedent”.

Europa Liberă: Atunci când se spune „discuţie publică pe marginea acestui program de guvernare”, se are în vedere, probabil, această consultare cu societatea civilă prin intermediul Consiliului, înţeleg?

Sergiu Ostaf
: „Exact, de fapt aceasta una din modalităţile importante de consultare a programului de guvernare cu societatea civilă, pentru că există şi alte mecanisme şi modalităţi de a discuta. Ştiu că mulţi alţi reprezentanţi ai societăţii civile nu s-au regăsit în acest format de negocieri şi urmează ca alte grupuri de interese din societatea civilă să influenţeze programul de guvernare. Aceasta este unul din modalităţile importante din societatea civilă dar nu este un mecanism exhaustiv care cuprinde toate posibilele şi imposibilele modalităţi de consultare”.

Europa Liberă: Dle Ostaf, iniţiativa şi în mare măsură cred că este iniţiativa premierului Filat de a stabili acest pod de comunicare cu societaea civilă, dar birocraţia rămâne birocraţie. Fiecare birocrat are tendinţa de a se considera suveran în luarea deciziilor şi este extrem de gelos atunci când se implică cineva din afara arcului puterii, ca să spunem aşa. V-aţi ciocnit vreodată de rezistenţa sau de atitudinea de resistenţă în acest sens din partea miniştrilor sau decidenţilor din cadrul fostului guvern?

Sergiu Ostaf:
„Desigur, aveţi dreptate. Îmi amintesc o discuţie purtată în primăvara anului trecut, atunci când premierul Filat a vorbit despre importanţa diverselor politici de consolidare a societăţii civile în Republica Moldova şi noi am venit din partea societăţii civile cu mai multe propuneri şi am pus un proiect de plan de acţiuni pentru diverse acţiuni de consolidare a societăţii civile în Republica Moldova. Îmi amintesc o discuţie la care au participat ministrul Economiei şi ministrul Finanţelor şi ministrul Protecţiei Sociale şi s-a vorbit despre acele acţiuni importante.

Vreau să vă spun că a trecut o perioadă de şase-lapte luni şi s-au înregistrat puţine progrese pe acele acţiuni despre care am vorbit şi este un exemplu atunci când există parcă o disponibilitate de a face scimbările necesare în consolidarea societăţii civile, însă în modul practic ne ciocnim cu anumite rezistenţe, cu anumite neînţelegeri cu ceea ce trebuie implementat.

Acest fenomen există în cadrul birocraţiei, maşinăriei aceste guvernamentale şi simpla disponibilitate politică care deseori o regăsim la nivel înalt ea nu se tranformă în acţiuni pragmatice şi practice când vorbim despre aceste deziderate acordate politic şi discutate cu societatea civilă.”

Europa Liberă: Dle Ostaf, dvs chiar aveţi încrederea deplină că în scurt timp, de exemplu, depăşindu-se anumite bariere, chiar şi de ordin psihologic, acest consiliu va putea influenţa modul în care se poziţionează guvernul în probleme extreme de importante cum ar fi, de exemplu, reforma în poliţie, securitate sau în asistenţa socială? Sau păstraţi rezerva scepticismului sănătos?

Sergiu Ostaf:
„Eu cred foarte mult în schimbări pozitive în această ţară pentru că am văzut şi o schimbare calitativă în ceea ce priveşte oamenii care formează acum elita politică. Oamenii aceştia sunt diferiţi de cei ce au fost trei ani, patru ani în urmă. Aceasta îmi înspiră o anumită încredere că cu instistenţa noastră, cu abilităţile noastre, putem influenţa procesele.

Cu capacitatea noastră de a organiza o presiune din partea organismelor internaţionale şi cu aportul mass-mediei care vorbeşte despre importanţa schimbărilor, noi vom reuşi să schimbăm calitativ modalitatea în care funcţionează guvernul, vom reuşi să influenţăm deciziile elitei politice vizavi de cele mai importante subiecte de reformare a Republicii Moldova. Eu rămân un optimist care înţelege că, de fapt, de noi depinde în cele mai multe cazuri schimbările care se produc în societate”.

Europa Liberă: Optimismul, dle Ostaf, să rămână cuvântul de ordine la acest început de an şi pe parcursul acestui an.
XS
SM
MD
LG