Duminică în Kosovo au loc alegeri generale şi este pentru prima dată că se aşteaptă o participare mai ridicată a etnicilor sârbi. Deşi Belgradul îi îndeamnă, în continuare, să boicoteze votul. O relatare a corespondentului Europei Libere Milos Teodorovic.
În 2007 sau 2009, sârbii nu s-au prezentat la urne, în marea lor majoritate. Participarea a fost de aproximativ 2 la sută. Dar anul acesta, lucrurile par să se schimbe. Cel puţin pentru Sladana Vukadinovic, învăţătoare cu doi copii. Pentru ea a venit momentul ca sârbii din Kosovo să lupte pentru drepturile lor, să nu mai aştepte ajutorul Belgradului. Pe care oricum îl aşteaptă de cinci ani. Fară rezultat.
Cum mărturiseşte Sladana Vukadinovic, salariul a scăzut, indemizaţiile pentru copii la fel, în Serbia nu are nimic. Aşa că nu-i rămâne decât să lupte, la urne, pentru o viaţă mai bună în Kosovo, declară ea Europei Libere.
Duminică au loc primele alegeri generale de la proclamarea independenţei regiunii Kosovo în februarie 2008. Peste 1200 de candidaţi, reprezentând 29 de partide luptă pentru 120 de locuri în parlament. Un milion 600 de mii de persoane au drept de vot în Kosovo.
20 de locuri în parlament sunt rezervate pentru minorităţi, 10 din acestea pentru sârbi.
Comunitatea internaţională va urmări cu atenţie desfăşurarea votului dar mai ales cum va evolua situaţia după aceea pentru a constata dacă autorităţile de la Pristina pot şi vor cu adevărat să integreze minoritatea sârbă în viaţa politică .
Şi Biljana Rusimovic, tot învăţătoare, se gândeşte că poate ar merita să voteze duminică. În schimb, Snezana Borzanovic, pensionară din Pristina: ”Şi de ce să votez? Oricum soarta noastră, a sârbilor, este hotărâtă de Haga, de Uniunea Europeană, de Statele Unite”.
Cei care încearcă să-i convingă totuşi pe sârbi să voteze, ca să-şi apere propriile interese, invocă mereu exemplul lui Slobodan Petrovic. Este liderul Partidului Liberal Independent şi face parte din guvernul demisionar al premierului Hasim Taci. În pofida opoziţiei puternice a Belgradului.
Petrovic spune însă că numai aşa a putut să îmbunătăţească viaţa cotidiană a sârbilor. Petrovic dă ca exemplu şoseaua dintre Gracanica şi satul Laplje, finanţată de Belgrad. Dar care nu s-a terminat decât atunci când fiind în guvern, a putut să supravegheze construcţia. Astfel de rezultate concrete îi pot determina pe sârbi să iasă la vot, crede Petrovic.
În 2007 sau 2009, sârbii nu s-au prezentat la urne, în marea lor majoritate. Participarea a fost de aproximativ 2 la sută. Dar anul acesta, lucrurile par să se schimbe. Cel puţin pentru Sladana Vukadinovic, învăţătoare cu doi copii. Pentru ea a venit momentul ca sârbii din Kosovo să lupte pentru drepturile lor, să nu mai aştepte ajutorul Belgradului. Pe care oricum îl aşteaptă de cinci ani. Fară rezultat.
Cum mărturiseşte Sladana Vukadinovic, salariul a scăzut, indemizaţiile pentru copii la fel, în Serbia nu are nimic. Aşa că nu-i rămâne decât să lupte, la urne, pentru o viaţă mai bună în Kosovo, declară ea Europei Libere.
Duminică au loc primele alegeri generale de la proclamarea independenţei regiunii Kosovo în februarie 2008. Peste 1200 de candidaţi, reprezentând 29 de partide luptă pentru 120 de locuri în parlament. Un milion 600 de mii de persoane au drept de vot în Kosovo.
20 de locuri în parlament sunt rezervate pentru minorităţi, 10 din acestea pentru sârbi.
Comunitatea internaţională va urmări cu atenţie desfăşurarea votului dar mai ales cum va evolua situaţia după aceea pentru a constata dacă autorităţile de la Pristina pot şi vor cu adevărat să integreze minoritatea sârbă în viaţa politică .
Şi Biljana Rusimovic, tot învăţătoare, se gândeşte că poate ar merita să voteze duminică. În schimb, Snezana Borzanovic, pensionară din Pristina: ”Şi de ce să votez? Oricum soarta noastră, a sârbilor, este hotărâtă de Haga, de Uniunea Europeană, de Statele Unite”.
Cei care încearcă să-i convingă totuşi pe sârbi să voteze, ca să-şi apere propriile interese, invocă mereu exemplul lui Slobodan Petrovic. Este liderul Partidului Liberal Independent şi face parte din guvernul demisionar al premierului Hasim Taci. În pofida opoziţiei puternice a Belgradului.
Petrovic spune însă că numai aşa a putut să îmbunătăţească viaţa cotidiană a sârbilor. Petrovic dă ca exemplu şoseaua dintre Gracanica şi satul Laplje, finanţată de Belgrad. Dar care nu s-a terminat decât atunci când fiind în guvern, a putut să supravegheze construcţia. Astfel de rezultate concrete îi pot determina pe sârbi să iasă la vot, crede Petrovic.
