“Alegerile din 28 noiembrie au intrunit majoritatea standardelor democratice. Felicitam cetatenii moldoveni pentru participarea mare la vot!” spun intr-o declaratie comuna facuta publica astazi, Inaltul reprezentant pentru politica externa si de securitate, Catherine Ashton si comisarul european pentru extindere si politica de vecinatate, Stefan Füle.
Cei doi inalti demnitari europeni subliniaza ceea ce numesc “eforturile semnificative” facute de Republica Moldova in ultimul an pentru intarirea democratiei si aplicarea reformelor structurale.
“Cerem fortelor politice reprezentate in parlament sa se angajeze intr-un dialog deschis si constructiv pentru formarea unui guvern de coalitie”, cer Ashton si Füle.
Ce-i drept, Moldova are nevoie de un guvern stabil pentru a-si aprofunda relatiile cu Uniunea Europeana care, potrivit declaratiei lui Inaltului reprezentant si comisarului pentru extindere, va continua sa sprijine “implementarea reformelor ambitioase aflate pe agenda europeana a Moldovei”.
Declaratia celor doi responsabili europeni, care se incheie prin formula “Asteptam cu nerabdare sa lucram cu noul guvern al Republicii Moldova”, este mai mult decat promitatoare.
Si asta in conditiile in care la Bruxelles relatia UE cu Republica Moldova este vazuta ca un test al Parteneriatului Estic, dupa cum confirma si sefa Delegatiei UE- Moldova din Parlamentul European, Monica Macovei
Pe de alta parte, desi nimeni nu neaga faptul ca alegerile de duminica “reflecta vrerea poporului”, dupa cum avea sa declare Tonino Picula, seful delegatiei de observatori din partea OSCE, dezamagirea in randul institutiilor europene este greu de mascat.
Si nu pentru ca ar sustine o parte sau alta ci pentru ca efortul lor de a ajuta Moldova sa iasa din criza constitutionala care o blocheaza de peste un an de zile, pare sa fi fost zadarnic, este de parere Ioan Catalin Ivan, membru al delegatiei de observatori din partea Parlamentului European.
Asteptari mai mari aveau si liberalii din Parlamentul European. Raportorul PE in chestiunile care tin de Republica Moldova, fostul lider ALDE Graham Watson a declarat: "Este dezamagitor ca partidele liberal-democrate nu detin 61 de fotolii in noul parlament, necesare pentru alegerea noului presedinte. In aceste conditii toate partidele ar trebui sa gaseasca solutii pentru iesirea din criza politica si sa ofere tarii o conducere pe care o merita”
Ce e de facut de-acum inainte? Exact ce era de facut si pana acum. Adica, potrivit lui Indrek Saar, seful delegatiei de observatori a Adunarii Palramentare a Consiliului Europei, ”tine de principalele forte politice sa asigure functionarea institutiilor publice si sa puna interesul tarii deasupra intereselor de partid sau personale”.
Una peste alta, in Parlamentul European Moldova va continua sa aiba in continuare o sustinere serioasa. Iar asta nu e putin lucru avand in vedere ca Parlamentul European se bucura de un rol sporit in relatiile externe prevazut in Tratatul de la Lisabona. Sprijinul sau va fi crucial pentru noul acord de asociere care urmeaza sa fie incheiat cu Republica Moldova.
Cei doi inalti demnitari europeni subliniaza ceea ce numesc “eforturile semnificative” facute de Republica Moldova in ultimul an pentru intarirea democratiei si aplicarea reformelor structurale.
“Cerem fortelor politice reprezentate in parlament sa se angajeze intr-un dialog deschis si constructiv pentru formarea unui guvern de coalitie”, cer Ashton si Füle.
Ce-i drept, Moldova are nevoie de un guvern stabil pentru a-si aprofunda relatiile cu Uniunea Europeana care, potrivit declaratiei lui Inaltului reprezentant si comisarului pentru extindere, va continua sa sprijine “implementarea reformelor ambitioase aflate pe agenda europeana a Moldovei”.
Declaratia celor doi responsabili europeni, care se incheie prin formula “Asteptam cu nerabdare sa lucram cu noul guvern al Republicii Moldova”, este mai mult decat promitatoare.
Si asta in conditiile in care la Bruxelles relatia UE cu Republica Moldova este vazuta ca un test al Parteneriatului Estic, dupa cum confirma si sefa Delegatiei UE- Moldova din Parlamentul European, Monica Macovei
Pe de alta parte, desi nimeni nu neaga faptul ca alegerile de duminica “reflecta vrerea poporului”, dupa cum avea sa declare Tonino Picula, seful delegatiei de observatori din partea OSCE, dezamagirea in randul institutiilor europene este greu de mascat.
Si nu pentru ca ar sustine o parte sau alta ci pentru ca efortul lor de a ajuta Moldova sa iasa din criza constitutionala care o blocheaza de peste un an de zile, pare sa fi fost zadarnic, este de parere Ioan Catalin Ivan, membru al delegatiei de observatori din partea Parlamentului European.
Asteptari mai mari aveau si liberalii din Parlamentul European. Raportorul PE in chestiunile care tin de Republica Moldova, fostul lider ALDE Graham Watson a declarat: "Este dezamagitor ca partidele liberal-democrate nu detin 61 de fotolii in noul parlament, necesare pentru alegerea noului presedinte. In aceste conditii toate partidele ar trebui sa gaseasca solutii pentru iesirea din criza politica si sa ofere tarii o conducere pe care o merita”
Ce e de facut de-acum inainte? Exact ce era de facut si pana acum. Adica, potrivit lui Indrek Saar, seful delegatiei de observatori a Adunarii Palramentare a Consiliului Europei, ”tine de principalele forte politice sa asigure functionarea institutiilor publice si sa puna interesul tarii deasupra intereselor de partid sau personale”.
Una peste alta, in Parlamentul European Moldova va continua sa aiba in continuare o sustinere serioasa. Iar asta nu e putin lucru avand in vedere ca Parlamentul European se bucura de un rol sporit in relatiile externe prevazut in Tratatul de la Lisabona. Sprijinul sau va fi crucial pentru noul acord de asociere care urmeaza sa fie incheiat cu Republica Moldova.
